Măsurile primordiale de salvare a economiei țării noastre sunt de salvare a stării de sănătate a populației, având în vedere situația dificilă în care se află România, care a atins cea mai mare rată a inflației din Europa (6,3% în luna septembrie) și care riscă să sufere și de stagflație, potrivit lui Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe la Universitatea „A.I. Cuza” din Iași.

Asigurarea sănătății românilor este esențială, într-un moment în care, în țara noastră, rata de infectare cu COVID-19 și de decese cauzate de pandemie a ajuns, asemenea inflației, la un nivel record între statele europene.

„În primul rând trebuie luate măsuri care să salveze starea de sănătate a populației. Fără o forță de muncă aptă și populație sănătoasă, orice măsură de creștere economică e sortită eșecului”, a transmis economistul pentru wall-street.ro.

„Apoi, eforturile autorităților trebuie îndreptate spre susținerea sectoarelor economiei afectate. Succesul reformelor ține și de modul în care vor fi folosiți banii europeni, mai ales cei veniți prin PNRR, într-un mod responsabil și eficient, respectând jaloanele și condițiile asumate”, a mai spus acesta.

Un risc pe care mulți îl invocă privind economia României este cel al stagflației – combinația nefastă între inflație persistentă și stagnare economică. Dar și această evoluție depinde de mulți factori, însă economistul crede că mai avem șanse să evităm această stare a economiei.

Retail jobs

Suntem sub amenințarea multor pericole (inflație în creștere, posibil downgrade al instituțiilor de rating dacă nu îmbunătățim deficitele, persistența pandemiei cu încetinirea activității economice și o prăbușire a ofertei, o eventuală continuare a crizei politice), dar avem și multe atuuri pe care trebuie să le fructificăm - banii din PNRR și schimbările structurale în economie pe care acest program le va determina, creșterea economică record din ultima perioadă, adaptarea oarecum a firmelor, angajaților și a populației, în general, la stilul de business și de viață specific pandemiei.

- Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe, Universitatea „A.I. Cuza”, Iași -

Ce trebuie făcut pentru pentru trecerea iernii. Statul poate fi producător de energie

Pe termen scurt ar trebui să aplicat un tratament imediat care să atenueze „durerea”: plafonări temporare de prețuri, reduceri, de asemenea temporare, de taxe în domeniul energetic (de ex. TVA), repornirea pentru o perioadă tranzitorie a producerii de energie pe bază de combustibili fosili, subvenționare de prețuri etc., crede economistul.

„Cred că măsurile cu privire la calmarea prețurilor la energie trebuie sistematizate atât pe termen scurt, imediat, dar și pe termen mediu și lung. De asemenea, acestea trebuie să privească deopotrivă cererea și oferta. Măsurile administrative nu pot fi luate pe termen lung, deoarece se vor crea și alte distorsiuni. Mai întâi trebuie văzute care au fost distorsiunile actuale din piață și care au fost cauzele. Cred că sănătos pe termen mediu și lung este să tratezi cauzele, nu efectele”, a mai transmis acesta.

Acolo unde statul deține capacități de producție, tot pentru o perioadă scurtă, acestea pot deveni "market maker", a mai explicat specialistul. Acesta a mai arătat că scumpirea prețului la energie a avut mai multe cauze: diminuarea capacităților de producție, prin închiderea celor poluante pe bază de cărbuni, petrol, gaze naturale, creșterea bruscă a consumului ca urmare a reluării activității după lockdown, poate și un caracter speculativ a unor jucători de pe piață etc.

Citeste si:
COVID-19 | Grupul TUI va primi 1,8 milioane de euro din partea...
COVID-19 | Grupul TUI va...

„Soluțiile pe termen mediu și lung trebuie să fie îndreptate spre creșterea capacităților de producție folosind metode de obținere a energiei alternative, fără amprentă de carbon, o educare și raționalizare a consumatorilor, înlocuirea de tehnologii mai eficiente energetic, stabilirea unor reguli ale jocului mai clare și ferme pe piața tranzacționării energiei și altele”, spune Căpraru.

Trebuie să înțelegem că BNR nu administrează prețurile din România

„Inflația se va calma când piețele vor găsi noile puncte de echilibru. În tot acest timp, autoritățile monetare vor interveni prin diverse instrumente și căi pentru calmarea prețurilor. Însă singure nu pot face față! În contextul unei politici fiscal-bugetare precară (avem deficit bugetar record și datorie publică în creștere), e ca si cum ai trage cu gloanțe la întâmplare, nu la țintă. Starea finanțelor publice din România nu este printre cele mai fericite din Europa, iar agențiile de rating stau cu ochii pe noi. Avem un deficit al balanței comerciale, de asemenea, nu de neglijat”, potrivit profesorului.

Trebuie să conștientizăm faptul că BNR nu administrează prețurile. Prin acțiunile sale, poate să surprindă piața sau să creeze așteptări (cu efecte cantitative sau de preț).

Prin recenta mărire a dobânzii de politică monetară a dat un semnal că va urma o perioadă de creșteri treptate a acesteia și că are în preocupări problema inflației. Nu poți mări brusc dobânzile, pentru a nu crea șocuri în economia, în special pe linia creșterii economice. Mulți spun că e prea mic pasul inițial, în contextul în care mai ieri BNR era criticată că nu a scăzut suficient de mult rata dobânzii de politică monetară.

Citeste si:
Guvernele și băncile centrale aruncă de la una la alta vina privind...
Analiză: Guvernele și băncile...

- Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe, Universitatea „A.I. Cuza”, Iași -

Ar fi mai potrivită o depreciere moderată a leului decât o majorare a dobânzii cheie

Economistul a mai explicat că măsurile luate de BNR trebuie să aibă în contrapartidă măsuri lucide și responsabile în planul politicilor fiscal bugetare care să atenueze din factorii care întrețin inflația.

„România este o economie deschisă și ca urmare supusă așa-zisei trinități imposibile. În contextul liberei circulații a capitalului, nu poți avea simultan rate ale dobânzilor și curs de schimb fixe. Trebuie să alegi între dobânzi relativ stabile și o devalorizare a cursului de schimb sau între dobânzi în creștere și curs relativ stabil”, potrivit specialistului în Finanțe.

Deprecierea moderată a leului ar fi un lucru mai bun decât creditele mai scumpe prin creșterea dobânzii cheie, pentru că ar ajuta balanța comercială, aflată în deficit, în vreme ce creșterea costului finanțărilor ar impacta negativ creșterea economică.

„Momentan BNR stă cu ochii pe ambele (alternativ) și în opinia mea, o depreciere în anumite limite, moderată și în timp, a leului cu impact favorabil asupra balanței comerciale ar fi mai potrivită decât o majorare cu pași mari a ratelor de dobândă. Varianta din urmă ar avea consecințe nefaste asupra portofoliului de credite în sold și efecte negative asupra creșterii economice, prin creșterea costului finanțărilor, în condiții de pandemie”, a transmis economistul.

Chiar și în aceste condiții, economia României nu va „scăpa” de întărirea treptată politicii monetar. Cu siguranță că BNR are în vedere și alte măsuri de temperare a inflației (cu efect cantitativ și/sau de preț, care să surprindă piața sau să creeze expectații). Depinde cât de repede se vor restabili echilibrele pe piețe și amplitudinea șocului inflaționist, în viziunea lui Bogdan Căpraru.

Factorii declanșatori ai inflației ridicate

Prin inflație se fac simțite consecințele unei politici expansioniste a principalelor bănci centrale din lume, justificate prin nevoia de ieșirea din criza financiară anterioară, coroborat cu o creștere a prețului energiei, potrivit profesorului de economie.

De asemenea, atât pe plan intern, cât și extern, pandemia a lovit puternic multe afaceri (mai ales în lockdown), făcând ca oferta de bunuri și servicii să scadă, în contextul unei cereri cel puțin constante și chiar în creștere, în special în perioada de relaxare.

Mai mult, pandemia a dus și la creșterea costurilor de producție, comercializare ca urmare a măsurilor de combatere a ei, iar o parte a mediului de afaceri a decis să își recupereze pierderile din perioada de lockdown într-un timp mai scurt prin mărirea prețurilor, a mai spus Căpraru.

Aceste considerații aparțin în întregime lui Bogdan Căpraru, în calitate de profesor de finanțe și nu implică în niciun fel instituțiile din care acesta face parte.

Sursa foto: Shutterstock
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri