Oriunde ai pune degetul pe harta României, dacă este o zi lucrătoare și zona aleasă are o instituție publică deschisă, sunt șanse mari să găsești și o coadă formată din cetațenii patriei, aliniați și cu clasicul dosar cu șină sub braț. Pentru unii dintre ei ar putea fi a 3-a coadă la care stau în acea zi, nu de plăcere, ci din cauza birocrației cu care pare că ne-am obișnuit și pe care unii dintre noi am ajuns să o asimilăm ca a fi ceva normal. O încercare de schimbare a acestui peisaj promite să fie un proiect de lege propus de reprezentanții USR, ce zilele trecute a fost votat în unanimitate de Senat și urmează să dea ”testul” Camerei Deputaților. Am discutat cu senatorul USR Cristian Ghica, inițiatorul legii și cu Sorin Pavel, expert în digitalizare din partea aceluiași partid.

Ideea proiectului de lege le-a venit în urma conferinței E-guvernare: O viziune pentru România digitală pe care partidul din care fac parte a organizat-o și la care l-au avut invitat pe Robert Krimmer, expert în digitalizarea administrației publice și profesor în cadrul Universității din Tallinn, Estonia, țară recunoscută la nivel global pentru performanțele din acest sector.

”Am realizat că trebuie să abordăm tema digitalizării plecând de la felul în care comunică instituțiile, atât cu cetățeanul, cât și între ele”, explică Sorin Pavel (foto), pentru wall-street.ro.

Proiectul de lege adoptat în unanimitate de Senat zilele trecute și care merge mai departe către votul din Camera Deputaților prevede ca ”autoritățile și instituțiile publice să aibă obligația de a deține și a implementa un sistem integrat de management al documentelor electronice prin care să poată efectua electronic toate comunicările necesare prestării de servicii publice, precum și comunicările interne care țin de funcționarea autorității sau instituției, respectiv comunicările inter-instituționale dintre două sau mai multe autorități sau instituții”.

Concret, proiectul de lege își propune să aducă interacțiunea dintre cetățeni și instituțiile statului în mediul online, eliminând astfel plimbatul hârtiilor între instituții și statul, în unele cazuri, de mai multe ori la aceeași coadă. Dincolo de accesarea online a documentelor de către cetățean, legea își propune să le permită instituțiilor să poată comunica electronic între ele, acestea fiind obligate să facă acest lucru în cazul în care datele se află în sistem.

De asemenea, acest proiect de lege nu elimină posibilitatea cetățenilor de a avea acces la documente în format fizic, în cazul în care aceștia o cer.

Importanța colaborării cu mediul privat, însă după reguli noi care să evite greșelile din trecut

Pavel și Ghica explică faptul că proiectul de lege este gândit în așa fel încât digitalizarea administrației publice să fie făcută prin participarea companiilor private, însă după o nouă strategie care să elimine situațiile din trecut în care statul a plătit sute de mii de euro pentru soluții care în unele cazuri au dat naștere la o ”digitalizare birocratică”.

”Avem nevoie de mediul privat și de oferirea accesului la infrastructura statului pentru dezvoltatorii de aplicații. Fiecare software care este achiziționat de către autorități trebuie să aibă baze de date deschise, să nu mai avem situații ca în trecut în care bazele de date erau deținute de companii. Acestea trebuie să fie deschise și fiecare aplicație să aibă API-uri(Application Programming Interface) care să permită interconectarea”, explică Pavel.

Acesta este de părere că în momentul în care dezvoltatorii au acces la infrastructură, respectând aspectele impuse de proiectul de lege, vor apărea mai multe aplicații competitive ce pot fi implementate de administrația publică. Acest sistem împiedică instituțiile publice să mai facă achiziții de sute de mii de euro de la ”firmele abonate la contracte cu statul”, deoarece vor fi puse în situația de a justifica alegerea făcută în contextul în care au la îndemână produse mult mai ieftine și eficiente.

”Autoritatea pentru Digitalizarea României stabilește o documentație tehnică, iar firmele care vor să livreze aceste servicii trebuie să se plieze pe documentația aceasta. Fiecare primărie sau administrație publică este liberă să își aleagă furnizorul, ideea este să fie o concurență cât mai mare pe piață”, adaugă Cristian Ghica(foto).

Cum arată procesul de implementare a legii, în cazul care trece de votul Camerei Deputaților în forma actuală: termen maximum de 5 ani de implementare

Reprezentanții USR speră ca votul din Camera Deputaților să se desfășoare cât mai rapid, având în vederea utilitatea pe care o are legea.

”Am emoții privind votul din Camera Deputaților. Nu văd nicio problemă în acest moment cu această lege, decât cea a calcului politic. Pentru că s-ar putea ca unele partide să nu vrea să acorde creditul USR-ului pentru această lege. Am făcut 54 de amendamente la proiectul acesta, dacă nici asta nu înseamnă deschidere, atunci nimic nu mai înseamnă”, explică Ghica.

Vă prezentăm mai jos care ar fi procesul de implementare al acestei legi, în cazul în care Camera Deputaților o va adopta în forma actuală:

  • în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legi, Autoritatea pentru Digitalizarea României va elabora normele metodologice de punere în aplicare a acesteia.
  • În termen de un an de la intrarea în vigoare a legii, toate autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să conceapă și să transmită Autorității pentru Digitalizarea României un plan de implementare a comunicării electronice.
  • În termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, toate autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să inițieze procedurile de achiziție a sistemelor informație necesare pentru aplicarea prezentei legi.
  • În termen de 2 ani de la finalizarea procedurilor de achiziție a sistemelor informatice, autoritățile și instituțiile publice au obligația: a) sa finalizeze implementarea sistemului integrat de management al documentelor electronice, care sa permită realizarea în deplină siguranță și securitate a înregistrării, a circuitului și a expedierii documentelor în format electronic. b) de a comunica cu persoanele fizice și juridice private prin intermediul PCUe, astfel cum este definit în Hotărârea Guvernului nr. 922/2010.
  • În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi autoritățile și instituțiile publice au obligația de a comunica cu celelalte autorități și instituții publice, exclusiv în format electronic.

Amendarea șefilor de instituții care nu respectă prevederile legii

Ghica explică faptul că, conform proiectului de lege pe care l-a inițiat, orice achiziție de software făcută de administrația publică trebuie să includă achiziția de cursuri de instruire a personalului pentru utilizarea sa. Nerespectarea acestei reguli se va sancționa în cuantum egal cu o treime din venitul net lunar încasat de conducătorul instituției vizate.

De asemenea, dacă legea va trece în forma actuală, nerespectarea de către o autoritate sau instituție publică a oricăruia dintre termenele prevăzute mai sus va face ca cel care conduce entitatea respectivă să fie sancționat cu o amendă egală cu o treime din venitul lunar încasat pentru fiecare lună întârziere.

Sursa foto: Stokkete / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri