Schema de plafonare a prețului final al energiei și gazelor naturale pune tot mai multă presiune pe buget, dar și pe furnizori. Comisia Europeană ne-a recomandat chiar să renunțăm la ea, dat fiind relativa normalizare a prețurilor energiei și gazelor. Se poate însă abandona peste noapte plafonarea?

Pe scurt: realist vorbind, decizia privind o eventuală renunțare la plafonarea facturilor trebuie luată cu cel puțin 6 luni înainte ca o astfel de măsură să se aplice, ne-au explicat reprezentanții ACUE, federație patronală ce reprezintă unii dintre cei mai mari furnizori de energie din România. În continuare vă explicăm și de ce.

Plafonarea, prefinanțată de furnizori

La scurt timp după ce și-a preluat mandatul, noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, vorbea despre renunțarea la schema de plafonare în martie 2024 – adică cu un an mai devreme. Ulterior, ministrul a revenit, precizând doar că ”dacă este să ajustăm această schemă, o vom face într-un mod etapizat, transparent şi în consultare cu toate componentele lanţului”.

Or, dintre ”componentele lanțului”, cei mai afectați, în acest moment, sunt furnizorii. Aceștia nu se opun plafonării și nu au cerut abandonarea schemei, dar au o problemă cu plățile făcute de statul român pentru a le deconta pierderile.

Despre ce este vorba? Simplificând, consumatorul plătește 0,68 lei/Kwh, dar furnizorul cumpără energia respectivă de pe piață cu un preț care poate fi și de două ori mai mare (afară de Hidroelectrica, care practic își produce singură energia pentru clienți). Furnizorul nu poate crește prețul final, fiindcă acesta este impus de ordonanța privind plafonarea. Dar statul și-a asumat că îi va acoperi pierderile produse de această măsură de sprijin, introdusă în plină criză a energiei. Doar că acum, statul a descoperit că nu prea are de unde să acopere aceste pierderi, iar plățile către furnizori întârzie. Ceea ce înseamnă că aceste companii practic prefinanțează schema de plafonare, fiind chiar obligate să se împrumute de la bănci în așteptarea banilor de la stat.

Nota de plată a plafonării se apropie de 19 miliarde

”La nivelul furnizorilor nu facem absolut nicio presiune și nu avem niciun scop de a ieși din schema de plafonare mai repede decât a stabilit statul român, adică 2025”, explică Daniela Dărăban, director executiv al ACUE FSC, federație patronală specializată pe problemele activității de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale. Dar, precizează ea, plățile trebuie făcute la timp. ”Nu mai pot fi acoperite goluri de 6 luni de zile prin finanțări de la bănci. Deja furnizorii încep să acumuleze costuri de finanțare destul de mari, ceea ce pe termen mediu și lung va face un pic mai dificilă și revenirea la piața liberă”.

La ora actuală, costul total al acestei scheme a depășit 18,7 miliarde de lei – cu toate că Ministerul Finanțelor calculase anul trecut că ar fi vorba doar de 5 miliarde. La nivelul lunii iulie, erau 3 miliarde de lei în așteptare la plată – care ar fi închis abia luna mai 2023. Între timp, suma a mai crescut, iar pentru a închide până în iulie ar mai fi nevoie de aproximativ 3 miliarde de lei.

Este clar deci că este o presiune foarte mare și pe buget. Se poate, deci, renunța la plafonare sau măcar face o ajustare a acesteia pentru a reduce presiunea atât pe buget, cât și pe furnizori? ”Noi nu am văzut astfel de discuție”, spune Daniela Dărăban. ”Dacă nu există fonduri disponibile, nu se poate merge înainte mizând pe faptul că furnizorii vor acoperi câteva luni aceste goluri. Dacă se dorește o ieșire din schemă sau o ajustare, trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă pe piață”.

PZU dă semnalul de preț

Mai precis, în clipa de față semnalul de preț vine de pe PZU, Piața pentru Ziua Următoare, unde, la sfârșitul lui august, prețul energiei a ajuns și la peste 1.900 lei/MWh, iar media lunară a fost de 541,22 lei/MWh. Tranzacții pe termen mediu nu mai există aproape deloc pe piață, în schimb. Or semnalul de preț ar trebui să vină de pe piețele la termen, care asigură predictibilitate.

De ce există o rezervă în a achiziționa energie pe termen lung? Deoarece, deși statul le decontează furnizorilor pierderile generate de plafonare, dar recent Parlamentul a decis, în contextul ieftinirii energiei, să scadă prețul maxim de decontare. Cum acesta a ajuns la 900 lei/MWh, diferențele riscă să fie suportate de furnizori. Ca urmare, aceștia sunt reticenți să cumpere pe termen lung. O altă problemă este suprataxarea: dacă din energia cumpărată ai un surplus și vrei să îl vinzi înapoi pe piață, tot ce trece de 450 lei/MWh se taxează cu 100%. Altfel spus, riști să ieși în pierdere dacă ai cumpărat energie la un preț peste 450 lei/MWh.

În acest context, o ieșire din schema de plafonare a prețului energiei trebuie anunțată cu cel puțin 6 luni înainte, afirmă reprezentanții ACUE. Nu există lichiditate în piața de energie, trebuie aduse din nou cantități de energie, ca să dea semnalul de preț, dar în același timp nici să nu avem o creștere de preț bruscă. Până la sfârșitul anului ar trebui anunțate și alocările anuale de energie prin mecanismul de achiziție centralizată (MACEE). Practic, furnizorii primesc astfel energie de la producători la un preț plafonat de 450 de lei/MWh, iar în funcție de acesta calculează diferența pe care vor trebui să o cumpere de pe piață.

Ce se întâmplă dacă se renunță brusc la plafonare

O altă problemă este că 2024 este un an electoral, când renunțarea la o astfel de schemă este foarte sensibilă, chiar dacă este recomandată de Comisia Europeană. De asemenea, este deja foarte târziu pentru a se decide acum o renunțare la plafonarea facturilor în 2024. ”Dacă facem pe ultima sută de metri, nu va face bine. Dar nu este niciun interes, și nici furnizorii nu pun presiune”, explică Daniela Dărăban.

Realist, nu se poate deci decide renunțarea la schema de plafonare cu mai puțin de 6 luni înainte. O ajustare, de pildă, s-ar putea face prin identificarea consumatorilor vulnerabili, deși autoritățile susțin, de obicei, că nu-i pot identifica. Dar, dacă se decide brusc că o anumită cantitate de energie se scoate de sub plafon, furnizorii nu au nimic achiziționat pe termen lung, explică reprezentanții ACUE. Ei vor trebui să facă oferte, un plan de achiziții, ca să cumpere necesarul de energie. Se va ajunge ca toată lumea să fugă după energia din piață, ceea ce va duce la scumpirea acesteia.

”Nu zice nimeni că mâine se dublează facturile românilor, dar trebuie să avem o discuție despre cum ieșim din schema de plafonare și ce avem de făcut, ca piața să știe ce se întâmplă. Iar dacă statul nu are bani, să spună că nu are bani și să vedem cum ajustăm. Nu se mai poate baza pe acoperirea de la furnizori sau împrumuturi bancare”, conchide Daniela Dărăban.

Sursa foto: Agerpres Foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri