În Parlamentul European va ajunge un regulament periculos care le va oferi actorilor politici puterea de a cenzura internetul. Regulamentul ar avea rolul de a opri răspândirea conținutului terorist online, dar neclaritatea lui, dar și experiențele trecute, ne arată că ar putea să fie o nouă armă de a îngenunchea libertatea de exprimare și libertatea presei.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a dat undă verde unui regulament european are are rolul de a opri răspândirea conținutului terorist, dar care le va permite actorilor politici să cenzureze internetul și să pună în pericol independența presei și libertatea de exprimare.

Regulamentul a fost aprobat tacit de comisia LIBE și urmează să ajungă în Parlamentul European. Dacă va primi un vot pozitiv, fiecare țară din UE va trebui să îl introducă în lege în maxim un an. Inițiativa are rolul de a transforma internetul într-un spațiu mai sigur, spațiu în care oamenii nu pot învăța cum să creeze bombe artizanale, cum să tragă cu arma sau cum să ajute teroriștii, dar poate fi folosit ca o armă de a cenzura presa de investigație care critică politicul și care scrie despre subiecte sensibile.

Așa ceva nu e nou. Atunci când deciziile referitoare la internet au fost puse la mâna unor instituții publice și politizate, ele au fost folosite pentru a intimida jurnaliști. În 2018, după ce Rise Project începea publicarea investigației #TeleormanLeaks, investigație despre Liviu Dragnea, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP), instituție numită să vegheze la respectarea aplicării GDPR în România, le-a cerut jurnaliștilor de la Rise Project să își dezvăluie sursele și i-a amenințat cu o amendă de 20.000.000 de euro.

În plus, GDPR a fost folosit de multe ori ca un argument de a le limita jurnaliștilor accesul la informațiile de interes public, chiar dacă directiva prevedea excepții care să evite situații de acest gen.

Ce prevede regulamentul adoptat de LIBE

  • Platformele de internet vor fi obligate să șteargă conținutul terorist într-o oră de când sunt anunțate de „autoritățile competente”. Fiecare stat poate să decidă care vor fi autoritățile competente. Dacă nu reușesc să șteargă conținutul în termenul de o oră, atunci companiile vor fi sancționate în funcție de dimensiunea lor (cu cât e mai mare platforma, cu atât e mai mare sancțiunea).
  • Există excepții în cazul în care este vorba de conținut jurnalistic, educațional, artistic sau conținut care are scopul de atragere a atenției asupra pericolelor terorismului.
  • Platformele online nu au obligația să monitorizeze și să filtreze conținutul. Totuși, dacă pe ele sunt răspândite materiale cu conținut terorist, trebuie să ia mai multe măsuri ca să oprească diseminarea lor.

Unde e problema

Regulamentul a fost criticat de mai multe grupuri europene de activiști pentru drepturi digitale, inclusiv de Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI), o asociație din România care militează pentru o lume digitală liberă.

Bogdan Manolea, jurist specializat în drept online și director executiv al ApTI, a explicat pentru wall-street.ro faptul că, teoretic, orice instituție din România ar putea primi puterea de a cenzura conținutul online.

Frica mea este că puterea va ajunge la instituții care nu au competențe în ceea ce privește libertatea de exprimare. În cel mai rău caz, va fi ajunge la un minister, fapt care ar lăsa totul fără niciun gram de independență. Decizia ar fi una politică.
Bogdan Manolea, jurist, director executiv ApTI

Altfel spus, actorii politici care vor fi la putere se vor putea folosi de regulamentul european pentru a cenzura informațiile care nu le convin. În plus, jurnaliștii care scriu despre subiecte sensibile și care investighează corupția și crima organizată vor fi la risc și în fața autorităților străine.

Regulamentul le-ar permite, de exemplu, autorităților române să cenzureze conținut din altă țară, sau invers.

„Dacă o publicație din România scrie despre corupția din guvernul Viktor Orban, cei din Ungaria pot să considere că asta e conținut terorist și să-l șteargă. Atunci când atingi un subiect sensibil pentru guvernul tău sau pentru un guvern din afară, poți fi cenzurat.” explică Bogdan.

Cât de necesară este măsura?

Până acum, platformele de pe internet pot să își gestioneze singure conținutul. În plus, Manolea explică faptul că, la nivel european, există măsuri de autoreglementare care să prevină răspândirea conținutului cu caracter terorist.

O altă problemă semnalată de jurist este faptul că „termenul de o oră e prea scurt” și că pune în pericol micile platforme care vor risca sancțiuni. În plus, legislația e orientată către conținutul tradițional, conținutul care este urcat pe un site și apoi distribuit pe Facebook, Twitter, Instagram sau orice altă rețea socială. Totuși, rămân neacoperite noile mijloace de comunicare.

„Ideea de a cenzura conținutul de un anumit tip e greșită. Conținutul nu mai e găzduit într-un singur loc. Dacă tu trimiți pe WhatsApp un mesaj în care explici cum să creezi o bombă sau cum să te alături unei organizații teroriste, ăla nu mai poate fi șters. Ăla merge de la un utilizator la altul. E iluzoriu. Oamenii vor găsi metode în care să răspândească conținutul”.

Mai mult decât atât, va fi foarte greu să îi încriminezi pe cei care distribuie conținutul terorist. Așadar, mesajele vor fi șterse, dar, cel mai probabil, cel care le propagă va rămâne liber.

Un exemplu care arată faptul că informația nu poate fi blocată e reprezentat de China. Țara comunistă din Asia blochează accesul la site-urile occidentale și îi cenzurează pe cei care critică puterea centrală. Totuși, chinezii folosesc VPN și reușesc să se exprime.

În plus, în timpul stării de urgență, România a încercat să blocheze accesul la site-urile care răspândeau știri false. ANCOM a fost instituția abilitată cu cenzurarea publicațiilor. În cazul site-ului ortodoxinfo, acesta a fost blocat, dar apoi s-a mutat la o altă adresă. În plus, administratorii site-ului și-au învățat cititorii cum să folosească VPN ca să le acceseze informațiile.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri