Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat marti la Londra sa liderii din zona euro trebuie sa faca mai mult pentru sustinerea cresterii economice, dar prin reforme structurale si fara agravarea deficitelor bugetare, transmite AFP, citata de Mediafax.

"Trebuie sa faca mai mult pentru sustinerea cresterii, in special prin intermediul reformelor structurale si nu prin masuri de relansare, intrucat consideram ca situatia bugetara a statelor membru nu permite acest lucru", a spus Lagarde intr-o conferinta de presa la Londra.

Intrebata despre mijloacele de depasire a crizei din zona euro, Lagarde a sugerat "o partajare mai buna a poverii fiscale intre statele membre, pentru care exista destul mijloace".

Intre optiunile teoretic posibile figureaza crearea de obligatiuni comune ale zonei euro care sa conduca la o mutualizare a datoriilor, optiune respinsa cu fermitate la Berlin.

Noul presedinte francez Francois Hollande, care vrea sa se acorde prioritate cresterii economice, s-a declarat pregatit pentru orice propunere, inclusiv cea privind euroobligatiunile.

In ianuarie, Lagarde a evocat crearea unor obligatiuni comune, pentru a convinge pietele de viabilitatea monedei unice.

Sefa FMI a afirmat luni ca liderii europeni au realizat in acest an o atenuare serioasa a crizei, spre exemplu prin reformele de fond din tari precum Spania si Italia.

Lagarde a salutat si masurile de consolidare a fondurilor de salvare ale zonei euro, precum si operatiunile Bancii Centrale Europene (BCE) de suplimentare a lichiditatilor prin imprumuturi ieftine acordate bancilor.

"Toate aceste sunt importante, dar consideram ca se poate face mai mult", a insistat sefa FMI.
In privinta Greciei, ea a asigurat ca "preferinta clara a FMI" este ca planul international de salvare sa fie sustinut de puterea politica rezultata in urma scrutinului din 17 iunie, dar a adaugat ca datoria FMI este sa analizeze toate alternativele posibile.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea International »



Citeste si
Tsipras si domino-ul datoriei grecesti: pe cine ar afecta