La începutul acestui an, Croația a devenit a 20-a țară din Uniunea Europeană (UE) care folosește oficial euro, kuna croată (HRK) fiind înlocuită cu moneda unică europeană. ”Furtuna perfectă” creată de inflație și lăcomia comercianților a dus la scumpiri pentru practic toate produsele și serviciile oferite în țară, însă cu toate acestea, pe termen lung, economia croată va avea cel mai probabil de câștigat de pe urma trecerii la euro.
”Totul este mai scump acum. De exemplu, înainte de euro plăteam 3 HRK (echivalentul a 0,39 euro) pentru o cafea la automate. Acum plătesc 0,6 euro pentru aceeași cafea. Este mai simplu să ceri cuiva 1,5 euro sau chiar 2 euro pentru o înghețată, față de 1,32 euro – adică prețul care ar fi fost normal dacă se făcea conversia corect între kuna și euro”, spune Jakov, un croat venit pe litoralul românesc pentru „a vedea și altceva” dar și pentru ceea ce el spune că sunt prețuri mai mici decât în propria țară.
Acesta recunoaște că și o bună parte din salariile croaților au crescut după trecerea la euro, însă ritmul a fost mai mic decât cel al scumpirilor.
”Nu cred că este vina guvernului croat sau al UE. Este vina firmelor care au profitat de conversia HRK – EUR pentru a rotunji prețurile în favoarea lor. Știu că este inflație și că în toată Europa lucrurile s-au scumpit. Sincer, nu pot spune cu exactitate cât din scumpirile din Croația au fost provocate de lăcomia comercianților (combinată cu trecerea la euro) și cât de mult a contat creșterea inflației per ansamblu”, adaugă Jakov.
Citeste si:
Pentru mulți croați, inflația este greu de suportat. Aceasta a atins un vârf de 13,5% în noiembrie anul trecut și, deși a scăzut treptat, a crescut din nou în ianuarie 2023, când Croația a trecut la moneda euro. Acum, inflația s-a stabilizat la 7,6%.
Prețuri afișate în euro și kuna la o piață din Croația
Potrivit platformei Numbeo, prețul mediu al unui litru de lapte în Zagreb, capitala Croației, este de 1,18 euro. Un kilogram de roșii costă 2,47 euro, iar o pâine albă (500g) costă 1,19 euro. De asemenea, o cafea la restaurant costă 2 euro, iar o masă la un restaurant ieftin costă 11,27 euro/persoană. Abonamentul lunar la internet (60 Mbps și fără limită de trafic) costă circa 24,31 euro, iar o pereche de jeans (Levis) costă 84,77 euro.
Salariul mediu net în Croația este de 1.113 euro iar cel minim este de 546 euro. Pentru comparație, salariul mediu net în România este de 921 euro (4.550 lei), iar cel minim net este de aproxiamtiv 1.860 lei (376 euro). Atât România cât și Croația sunt la coada clasamentului într-un top al salariilor la nivelul UE.
Citeste si:
Partea bună a trecerii la euro în Croația: Țara devine mai atractivă pentru turiști, iar prețurile la mașini, terenuri și case au rămas la fel
Zdravko Maric, ministrul de Finanțe al Croației, alături de Christine Lagarde, președintele BCE
Așa cum se întâmplă și în România, croații calculează prețurile mașinilor, al caselor și al terenurilor în euro, iar asta se întâmpla cu mult timp înaintea apariției primelor discuții privind trecerea la euro.
Din acest motiv, trecerea la euro nu a avut practic niciun efect asupra prețurilor la imobiliare și mașini, din moment ce practic toată lumea le vindea deja în euro.
Turismul, o componentă esențială a economiei Croației, este un important beneficiar al schimbărilor de la începutul lui 2023. Turismul reprezintă aproximativ 20% din economia croată.
Citeste si:
Mulți dintre comercianții care lucrează cu turiști au profitat de trecerea la euro pentru a rotunji chiar mai mult decât trebuie prețurile în favoarea lor. Totuși, realist vorbind, turiștii nu vor sta să facă calcule complicate pentru a vedea dacă prețurile au fost transformate corect din kune croate în euro, ci pur și simplu vor fi mulțumiți de faptul că acum au mai puține bătăi de cap când intră în țară și nu mai trebuie să facă conversii valutare.
De asemenea, tot de la începutul acestui an, Croația a intrat în spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că turiștii care călătoresc cu mașina vor petrece mult mai puțin timp la vamă – un motiv în plus pentru a vizita această țară.
Așadar, chiar și în ciuda scumpirilor, turismul din Croația a avut de câștigat, acest lucru fiind susținut de cifrele oficiale publicate de Guvern, care indică o creștere de 12% al numărului de turiști din acest an, până la un total de peste 9 milioane.
Citeste si:
Cum s-a făcut trecerea la euro în Croația: Prețuri afișate în ambele valute timp de un an; populația a primit ”kituri de inițiere” în euro
Pentru a pregăti populația de trecerea la euro, toți comercianții din țară au fost obligați să afișeze prețurile atât în kuna, cât și în euro, în perioada 5 septembrie 2022 – 31 decembrie 2023.
Banca Națională a Croației a pus la dispoziția firmelor cash în euro cu trei luni înainte de trecerea la moneda europeană (1 ianuarie 2023). Populației i-au fost puse la dispoziție așa zise ”kituri de inițiere” în monede euro, care conțineau 33 de monede euro, echivalentul unui total de 13,28 euro.
În prime două săptămâni din ianuarie, atât kuna, cât și euro puteau fi folosite ca valute de plată. La 1 ianuarie, deja 70% din toate bancomatele distribuiau bancnote euro, în timp ce la 15 ianuarie 2023, bancnotele euro puteau fi retrase de la orice bancomat din țară.
Citeste si:
Numerarul în kuna poate fi schimbat în continuare la băncile comerciale până la sfârșitul anului 2023. Ulterior, monedele în kuna pot fi schimbate la Banca Națională a Croației până la sfârșitul anului 2025, în timp ce aceasta din urmă schimbă bancnotele în kuna fără limită de timp.
Croații erau foarte obișnuiți să folosească bani cash în viața de zi cu zi, acest lucru fiind o problemă înainte de trecerea la euro din cauză că masa monetară cash ce trebuia retrasă din piață era foarte mare.
Pentru a rezolva problema, Banca Națională a Croației a început retragerea treptată a numerarului în kuna la începutul anului 2022. Banca centrala a stimulat băncile comerciale să depună stocurile excedentare de kuna în centrele de numerar înainte de 1 ianuarie 2023, suspendând comisioanele de depunere de numerar pentru băncile comerciale începând cu luna noiembrie 2022.
Citeste si:
De asemenea, prin intermediul diferitelor canale de comunicare și al mass-media, băncile comerciale și Asociația bancară croată și-au invitat clienții să utilizeze plăți fără numerar, acolo unde este posibil, în perioada de dublă circulație. Până în decembrie 2022, valoarea kunei în circulație a scăzut cu 40% față de ianuarie 2022.
Guvernul s-a bazat mai mult pe onoarea comercianților atunci când a venit vorba de transformarea corectă a prețurilor din kuna în euro
Din septembrie 2022, autoritățile croate monitorizează în mod constant prețurile a 103 produse și servicii de consum predefinite și frecvent achiziționate în 9 orașe croate.
Mai mult de 80% din toți comercianții cu amănuntul, supermarketurile și magazinele alimentare croate au aderat la un cod de etică înainte de trecere. Codul voluntar are ca scop asigurarea stabilității prețurilor pentru bunuri și servicii, ajutând toate întreprinderile abonate să recalculeze și să afișeze corect prețurile (în euro și kuna), fără creșteri nejustificate.
”Acesta reprezintă un instrument suplimentar important pentru autoritățile croate de inspecție a pieței, care le permite să efectueze inspecții ale prețurilor și, eventual, să sancționeze persoanele care au greșit”, spun reprezentanții UE într-un raport oficial.
Codul le cere firmelor să își asume că nu abuzează de trecerea la moneda euro în interes propriu, să respecte normele de trecere la moneda euro și să ofere asistența necesară clienților lor.
Firmele care se alătură inițiativei dobândesc dreptul de a afișa eticheta de identificare vizuală a codului - un logo și un slogan - la punctele de vânzare, la locurile de furnizare a serviciilor și pe site-urile web, precum și în timpul activităților de marketing și de promovare, cum ar fi pliantele și cataloagele tipărite, publicitatea online și marketingul în rețelele sociale, aplicațiile mobile și alte mijloace de comunicare. Eticheta semnalează consumatorilor că prețurile sunt calculate corect și că entitățile comerciale sunt de încredere. În cazul în care principiile nu au fost respectate, dreptul de a afișa eticheta este revocat.
Până la sfârșitul anului 2022, peste 900 de companii care vând bunuri sau servicii către consumatori au aderat la Codul de etică. Până la sfârșitul lunii februarie 2023, 1.046 de firme au aderat la cod, ceea ce echivalează cu la 83,5 % din toți comercianții cu amănuntul și marile magazine alimentare înregistrate în Croația care vând bunuri și servicii către consumatori.
Potrivit autorităților croate, 100% din băncile comerciale, companiile de asigurări și alte institute financiare au aderat la cod. Inspectorii croați efectuează inspecții din propria inițiativă și ca urmare a plângerilor de la consumatori. Până la 28 februarie 2023 s-au realizat 12.000 de inspecții, în 20,3% din cazuri fiind constatate nereguli.
Sursa foto: Shutterstock / Alexandros Michailidis
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
