Comisia Europeana a publicat, miercuri, raportul cu privire la progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. "Avertismentele repetate ale Platformei Romania 100 si ale zecilor de organizatii si grupuri civice cu privire la efectele actiunilor coalitiei de guvernare PSD – ALDE asupra independentei sistemului judiciar si a politcilor anticoruptie au fost confirmate in mod categoric in acest ultim raport MCV", transmite Romania 100.
Platforma Romania 100 a detaliat, intr-un comunicat, principalele puncte din evaluarea Comisiei Europene asupra evolutiilor inregistrate de Romania in domeniul justitiei si politicilor anticoruptie in perioada ianuarie – noiembrie 2017.
Prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, Comisia Europeana a creat un cadru de evaluare periodica a progreselor Romaniei in raport cu patru obiective de referinta: 1) Independenta sistemului judiciar si reforma sistemului judiciar; 2) Cadrul de integritate si Agentia Nationala de Integritate; 3) Combaterea coruptiei la nivel inalt; 4) Prevenirea si combaterea coruptiei, in special la nivel local.
Independenta sistemului judiciar si reforma sistemului judiciar
Primul obiectiv de referinta vizeaza consolidarea independentei si eficientei sistemului de justitie, ale caror baze au fost puse prin adoptarea pachetului de „legi ale justitiei” in anul 2004 si a altor reglementari in anii urmatori. La momentul ianuarie 2017, Comisia Europeana a formulat un numar de sapte recomandari relevante pentru acest obiectiv de referinta:
Citeste si:
Recomandarea 1: Punerea in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia.
In momentul noiembrie 2017, aceasta recomandare este neindeplinita. Ministrul Justitiei a propus un nou mecanism de numire a procurorilor de rang inalt prin proiectul de modificare a legilor justitiei anuntat in luna august. Acest proiect a fost abandonat ulterior, in urma reactiilor negative ale CSM, ale magistratilor din instante si parchete de la toate nivelurile de jurisdictie, precum si ale societatii civile. In prezent, in circuitul parlamentar exista doua propuneri legislative, una initiata de deputatul Florin Iordache, alta initiata de senatorul Calin Popescu Tariceanu, care propun proceduri diferite de numire. Comisia Europeana noteaza, pe langa neindeplinirea formala a acestei recomandari, inexistenta vreunui demers de a solicita opinia Comisiei de la Venetia, precum si starea de incertitudine normativa produsa de existenta unor propuneri legislative concurente si contradictorii.
Citeste si:
Recomandarea 2: Asigurarea faptului ca in Codul de conduita pentru parlamentari, care este in curs de elaborare in Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc intre institutii si se precizeaza clar ca parlamentarii si procesul parlamentar trebuie sa respecte independenta sistemului judiciar. Un cod de conduita similar ar putea fi adoptat pentru ministri.
La acest moment, aceasta recomandare este indeplinita formal si partial. Parlamentul a adoptat un Cod de conduita in luna octombrie, iar Guvernul, in luna iulie. Ambele coduri de conduita contin doar o formulare generala prvind respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, fara o referire precisa la respectarea independentei sistemului judiciar. Comisia noteaza ca actuala formulare a codurilor de conduita ar putea avea eficacitatea dorita doar daca adoptarea lor formala este urmata de mecanisme clare de aplicare, inclusiv de luarea in considerare a deciziilor Inspectiei Judiciare cu privire la incalcarea independentei justitiei prin declaratii ale unor politicieni membri ai Parlamentului sau ai Guvernului. Comisia remarca, de asemenea, ca textele celor doua coduri de conduita nu erau vizibile pe siturile internet ale Parlamentului si Guvernului, fapt care indica importanta redusa acordata acestor documente de catre cele doua institutii.
Citeste si:
Recomandarea 3: Faza actuala a reformei Codului penal si a Codului de procedura penala ale Romaniei ar trebui incheiata, iar Parlamentul ar trebui sa isi puna in practica planurile de adoptare a modificarilor prezentate de Guvern in 2016, dupa consultarea cu autoritatile judiciare. Ministrul justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie ar trebui sa finalizeze un plan de actiune pentru a asigura ca noul termen pentru punerea in aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civila poate fi respectat.
In prezent, aceasta recomandare este neindeplinita. Comisia noteaza ca Parlamentul nu a adoptat pana in prezent niciunul dintre proiectele de modificari ale Codului penal si ale Codului de procedura penala propuse de Guvern in anul 2016, care fusesera supuse unor consultari ample cu sistemul judiciar. In schimb, Parlamentul a adoptat alte modificari ale Codului penal care au avut ca efect dezincriminarea conflictului de interese. Desi Ministerul Justitiei a initiat consultari cu sistemul judiciar, cu reprezentantii profesiilor juridice si cu societatea civila, Guvernul nu si-a asumat inca vreo modificare legislativa relevanta pentru aceasta recomandare. Comisia constata lipsa unui raspuns rapid si coerent la necesitatea de a pune in acord legislatia penala si procesual penala cu deciziile Curtii Constitutionale. In prezent, Ministerul Justitiei pare sa fi abandonat initiativa in favoarea nou createi Comisii speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei. In ceea ce priveste finalizarea reformei Codului de procedura civila, Comisia noteaza ca ministrul Justitiei este pe punctul de a finaliza un plan de actiune ce va fi supus spre aprobare Guvernului, astfel incat sa poata fi respectat noul termen de punere in aplicare a tuturor dispozitiilor acestui cod (ianuarie 2019).
Citeste si:
Recomandarea 4: In vederea imbunatatirii in continuare a transparentei si a predictibilitatii procesului legislativ, precum si pentru a consolida garantiile interne in materie de ireversibilitate, Guvernul si Parlamentul ar trebui sa asigure transparenta totala si sa tina seama in mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa legate de Codul penal si de Codul de procedura penala, de legile anticoruptie, de legile in materie de integritate (incompatibilitati, conflicte de interese, avere ilicita), de legile justitiei (referitoare la organizarea sistemului justitiei), precum si de Codul civil si Codul de procedura civila, inspirandu-se din transparenta procesului decizional pusa in practica de Guvern in 2016.
Citeste si:
La momentul prezentarii raportului, aceasta recomandare este neindeplinita. Comisia noteaza mai multe exemple de acte normative adoptate netransparent, fara o consultare reala a partilor interesate, cu consecinta grava a aparitiei unei crize de incredere publica (modificarea regimului de incompatibilitate pentru parlamentari si dezincriminarea majoritatii cazurilor de conflict de interese, legea privind statutul administratiei locale, legea privind finantarea partidelor politice si o propunere care ar fi permis revizuirea tuturor hotararilor judecatoresti din ultimii 20 de ani, aceasta din urma fiind in final respinsa de Curtea Constitutionala). Comisia remarca de asemenea efectul de incertitudine provocat de introducerea in circuitul parlamentar a unor propuneri problematice si necoordonate, precum cele privind gratierea sau raspunderea magistratilor. Noua comisie speciala pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei va trebui sa isi demonstreze capacitatea de a consolida increderea intre Parlament, Guvern si autoritatile judiciare si de a facilita cooperarea constructiva cu privire la actele legislative cheie.
Citeste si:
Recomandarea 5: Guvernul ar trebui sa puna in practica un plan de actiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executarii hotararilor judecatoresti si a aplicarii de catre administratia publica a jurisprudentei generate de instantele judecatoresti, inclusiv un mecanism care sa furnizeze statistici fiabile care sa permita monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodata, elaborat un sistem de monitorizare interna care sa implice Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corecta in aplicare a planului de actiune.
Aceasta recomandare este inca neindeplinita la momentul publicarii raportului. Guvernul doar a actualizat, la sfarsitul lunii august, planul de actiune adoptat in 2016 in vederea abordarii problemelor structurale legate de neexecutarea hotararilor judecatoresti impotriva statului identificate de CEDO. Comisia asteapta in continuare sa primeasca solutii concrete si un calendar detaliat pentru solutionarea acestor probleme.
Recomandarea 6: Conducerea strategica a sistemului judiciar, respectiv ministrul justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Justitie si Casatie si procurorul-general, ar trebui sa asigure punerea in aplicare a planului de actiune astfel cum a fost adoptat si sa puna in practica o raportare publica periodica cu privire la punerea in aplicare a acestuia, inclusiv solutii la problemele reprezentate de numarul redus de grefieri, volumul de munca excesiv si intarzierile in redactarea motivarilor hotararilor.
La data publicarii raportului, aceasta recomandare este indeplinita formal. Consiliul de Management Strategic, constituit in anul 2016, s-a intrunit de doua ori in acest an, in iunie si septembrie 2017. A fost instituit un mecanism de monitorizare a aplicarii Planului de actiune privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, bazat pe rapoarte trimestriale. Ministerul Justitiei a solicitat cu succes accesarea de fonduri structurale ale UE pentru finantarea planului de actiune. Comisia asteapta functionarea Consiliului de Management Strategic ca un organism de coordonare efectiva, pentru promovarea dialogului si cooperarii intre principalele institutii ale sistemului judiciar.
Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui sa elaboreze un program colectiv pentru mandatul sau, care sa includa masuri de promovare a transparentei si a responsabilizarii. Acest program ar trebui sa includa o strategie orientata catre exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunarile judecatorilor si procurorilor la toate nivelurile, precum si cu societatea civila si cu organizatiile profesionale, si sa organizeze discutarea rapoartelor anuale in cadrul adunarilor generale ale instantelor si ale parchetelor.
Aceasta recomandare este indeplinita la data publicarii raportului. Comisia constata ca noul Consiliu Superior al Magistraturii si-a prezentat prioritatile pentru mandatul 2017-2022 si a luat masuri pentru promovarea transparentei si a deschiderii. De asemenea CSM a organizat consultari cu instantele si parchetele. Comisia mai remarca avizele negative emise de CSM cu privire la OUG 13 in februarie si, respectiv, cu privire la propunerile de modificare a legilor justitiei in septembrie si noiembrie. In evaluarea Comisiei, CSM a dat dovada de soliditate si rezistenta in fata presiunilor din partea altor puteri ale statului. Se recomanda consolidarea cooperarii dintre institutiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesolutionate, cu accent pe functionarea Inspectiei Judiciare.
Cadrul de integritate si Agentia Nationala de Integritate
Al doilea obiectiv de referinta priveste consolidarea cadrului de integritate si functionarea Agentiei Nationale de Integritate ca institutie competenta in activitatea de control administrativ al averilor dobandite in timpul exercitarii functiei publice, al incompatibilitatilor si conflictelor de interese de natura administrativa.In raportul din ianuarie 2017, Comisia a inclus o singura recomandare care viza activitatea Agentiei, si anume operationalizarea PREVENT, un sistem informatic destinat prevenirii conflictelor de interese in procedurile de achizitii publice.
Recomandarea 8: Asigurarea intrarii in functiune a sistemului PREVENT. Agentia Nationala de Integritate si Agentia Nationala pentru Achizitii Publice ar trebui sa introduca practica de a intocmi rapoarte cu privire la verificarile ex ante pe care le efectueaza in cazul procedurilor de achizitii publice si rapoarte cu privire la actiunile pe care le intreprind in urma acestor verificari, inclusiv in cazul verificarilor ex post, precum si rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, si sa organizeze dezbateri publice la care sa raspunda Guvernul, autoritatile locale, sistemul judiciar si societatea civila.
In prezent, aceasta recomandare poate fi considerata indeplinita. Sistemul PREVENT a intrat in functiune la sfarsitul lunii iunie si a inregistrat primele rezultate dupa patru luni de functionare.
Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui sa dea dovada de transparenta in procesul sau decizional cu privire la actiunile intreprinse in urma hotararilor definitive si irevocabile avand ca obiect incompatibilitati, conflicte de interese si averi ilicite pronuntate impotriva membrilor sai.
Aceasta recomandare este neindeplinita la data publicarii raportului. Comisia nu a fost inca informata daca au avut loc dezbateri sau au fost pronuntate efectiv hotarari cu privire la actiunile intreprinse in urma hotararilor definitive si irevocabile avand ca obiect incompatibilitati, conflicte de interese si averi ilicite pronuntate impotriva parlamentarilor. Astfel, ANI a semnalat ca exista trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost inca executate hotararile definitive in materie de integritate emise de instantele judecatoresti in 2017, precum si alte trei cazuri de parlamentari ale caror mandate au fost confirmate in urma alegerilor de la sfarsitul anului 2016, in ciuda faptului ca acestora le sunt aplicabile interdictii de a ocupa o functie eligibila timp de trei ani, ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive.
Combaterea coruptiei la nivel inalt
Al treilea obiectiv de referinta din cadrul MCV se refera la combaterea prin mijloace penale a coruptiei la nivel inalt. De-a lungul timpului, evaluarea indeplinirii acestui obiectiv s-a concentrat in principal asupra capacitatii Directiei Nationale Anticoruptie de a investiga in mod eficient si impartial cazurile de mare coruptie. Constatand parcursul consistent si rezultatele solide ale DNA din ultimii ani, Comisia s-a limitat in raportul din ianuarie 2017 la formularea unei singure recomandari avand ca obiect practica parlamentara de ridicare a imunitatii.
Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie. De asemenea, Guvernul ar putea avea in vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea ministrilor la perioada mandatului. Aceste masuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Venetia si al GRECO. Parlamentul ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitarile de ridicare a imunitatii si ar putea organiza o dezbatere publica astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii si societatea civila sa poata reactiona.
La data publicarii raportului, aceasta recomandare era neindeplinita. Comisia noteaza ca trei cereri recente de ridicare a imunitatii unor parlamentari au fost respinse si considera ca sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura transparenta si obiectivitatea in luarea unor astfel de decizii. Comisia isi reitereaza recomandarea de a fi solicitata asistenta Comisiei de la Venetia si GRECO, care sunt in masura sa ofere o expertiza valoroasa in acest domeniu si avertizeaza ca slabirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infractiunilor de coruptie sau provocarile majore la adresa independentei si eficacitatii Directiei Nationale Anticoruptie ar constitui un pas inapoi, care ar putea conduce la o reevaluare in sens negativ a indeplinirii obiectivului de referinta nr. 3.
Prevenirea si combaterea coruptiei, in special la nivel local
Al patrulea obiectiv de referinta al MCV se refera in special la adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale. De-a lungul timpului, Comisia Europeana a vizat intarirea capacitatii de aplicare a unor masuri transversale de prevenire si combatere a coruptiei, in diverse domenii ale sectorului public, atat la nivel central cat si local. Raportul din ianuarie 2017 s-a limitat la formularea a doua recomandari privind aplicarea Strategiei nationale anticoruptie 2016-2020 si operationalizarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).
Recomandarea 11: Continuarea punerii in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern in august 2016. Ministrul justitiei ar trebui sa instituie un sistem de raportare cu privire la punerea in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administratia publica, detalii privind procedurile disciplinare si sanctiunile si informatii referitoare la masurile structurale aplicate in domeniile vulnerabile).
Aceasta recomandare poate fi considerata indeplinita partial la momentul publicarii raportului. La nivel tehnic, implementarea Strategiei nationale anticoruptie (SNA) a fost lansata in anul 2016 si a continuat pe parcursul anului 2017. Primul raport anual cu privire la rezultatele SNA este asteptat la inceputul anului 2018. In acelasi timp. Comisia avertizeaza ca aplicarea cu succes a strategiei depinde de o sustinere politica vizibila din partea Guvernului si a autoritatilor locale, sustinere care deocamdata lipseste. Desi cele doua camere ale Parlamentului sunt asteptate sa adopte o declaratie comuna de sprijinire a SNA 2016-2020, acest lucru nu s-a intamplat inca. Aceasta intarziere este de natura sa puna sub semnul indoielii angajamentul politic la nivel inalt fata de aplicarea strategiei anticoruptie.
Recomandarea 12: Asigurarea faptului ca Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin si efectiv, astfel incat sa poata publica primul raport anual cu informatii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din savarsirea de infractiuni. Agentia ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica cu privire la dezvoltarea capacitatii sale administrative, la rezultatele obtinute in confiscarea si la gestionarea bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni.
In prezent, aceasta recomandare poate fi considerata indeplinita satisfacator. ANABI a devenit operationala la sfarsitul anului 2016 si a publicat primul raport anual in februarie 2017, urmat de raportari trimestriale. Cu ajutorul ANAF, agentia a putut sa cuantifice sumele totale rezultate din vanzarea activelor confiscate in 2016 (aproximativ 5 milioane EUR), din care o parte urmeaza sa fie redistribuite pentru reutilizare sociala si publica. ANABI a trecut la colectarea de date de la toate instantele in ceea ce priveste confiscarea activelor provenite din savarsirea de infractiuni care au legatura cu baza de date referitoare la executari gestionata de ANAF. Acest proiect va permite luarea unor masuri adecvate pentru a creste proportia activelor efectiv recuperate.
Dintr-un total de 12 recomandari, doar patru pot fi considerate indeplinite, potrivit Romania 100. Trei dintre acestea sunt rezultatul activitatii unor institutii independente sau cu un anumit grad de autonomie operationala (CSM, ANI si ANABI), respectiv al organismului de coordonare strategica in care sunt implicati principalii actori ai sistemului judiciar (Consiliul de Management Strategic). Doua recomandari sunt indeplinite partial (codurile de conduita ale parlamentarilor si membrilor Guvernului si Strategia nationala anticoruptie), ambele fiind puternic dependente de o sustinere politica reala pentru implementarea efectiva. Toate cele sase recomandari neindeplinite au in comun faptul ca depind in cel mai inalt grad de vointa politica a actualilor guvernanti: Guvernul si Parlamentul sunt principalii responsabili – prin actuala coalitie de guvernare – de regresul constatat de Comisia Europeana in ritmul general al politicilor privind justitia si combaterea coruptiei.
Singurul obiectiv de referinta care are sanse realiste de indeplinire in viitorul apropiat este obiectivul 4, cu conditia unui sprijin politic vizibil pentru aplicarea Strategiei nationale anticoruptie in domeniile cheie, pe de o parte, si a continuarii bunei activitati realizate de ANABI. Indeplinirea celorlalte trei obiective de referinta ramane incerta in conditiile politice actuale, marcate de actiuni virulente impotriva independentei justitiei si a politicilor anticoruptie, atat la nivelul Guvernului, cat si al Parlamentului.
"In ciuda patosului declarativ cu care politicienii din PSD si ALDE isi trambiteaza dorinta ca Romania „sa scape de MCV”, prin actiunile lor concrete acestia nu fac altceva decat sa indeparteze si mai mult perspectiva incheierii Mecanismului de Cooperare si Verificare. In realitate, aceste 10 luni de guvernare afecteaza grav prestigiul si respectabilitatea Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene. Dincolo insa de o evaluare pur formala, ultimul raport al Comisiei Europene trebuie interpretat prin prisma concluziilor sale politice, care sunt extrem de severe: Romania a inregistrat un regres al reformelor in anul 2017 si risca reevaluarea in sens negativ a unor aspecte considerate pana de curand rezolvate, pe fondul unor serioase ingrijorari cu privire la deteriorarea fundamentului statului de drept si independentei justitiei", se mai arata in comunicatul Romania 100.
Platforma Romania 100 solicita demiterea ministrului Justitiei, Tudorel Toader, "principalul responsabil pentru regresul constatat de Comisia Europeana in raportul MCV".
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
