Curtea Constitutionala a acceptat astazi sesizarile formulate de catre presedintele Klaus Iohannis, precum si de catre parlamentarii PNL, USR si PMP asupra Legii privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii, scrie Digi24.
Atat seful statului, cat si partidele din opozitie au considerat ca infiintarea Fondului intra in atributiile autoritatilor publice centrale, nu ale Parlamentului, fiind astfel incalcata separatia puterilor in stat.
Infiintarea Fondului Suveran de Investitii este neconstitutionala
CCR a admis sesizarile PNL, PNL, USR, PMP si pe cea a presedintelui Klaus Iohannis privind legea de infiintare a Fondului. Seful statului arata ca o astfel de decizie trebuie luata printr-un act al administratiei centrale, nu printr-o lege adoptata de Parlament. Iar judecatorii Curtii spun ca Executivul ar fi trebuit sa dea o Hotarare de Guvern sau o Ordonanta de Urgenta.
Liberalii au acuzat PSD si ALDE ca ”au dat cea mai puternica lovitura economiei nationale", iar USR afirma ca prin adoptarea acestei legi "s-a decis ca avutia Romaniei, cat mai exista si e profitabila, sa treaca intr-o administrare privata si sa devina resurse personale pentru domnii Tariceanu si Dragnea".
Citeste si:
Care sunt criticile lui Iohannis
In 4 iulie, presedintele Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala asupra legii privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii S.A., aratand ca o astfel de decizie trebuie sa se regaseasca intr-un act al administratiei centrale, nu intr-o lege adoptata de Parlament.
"Din faptul ca statul are calitatea de unic actionar pe toata durata existentei FSDI, iar scopul infiintarii FSDI este acela de a dezvolta si finanta din fonduri proprii si din fonduri atrase proiecte de investitii rentabile si sustenabile rezulta ca FSDI este o societate ce va desfasura o activitate comerciala, persoana juridica de drept public in sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, infiintarea unei societati pe actiuni trebuia realizata printr-un act al autoritatilor administratiei publice centrale, iar nu prin lege", arata presedintele Klaus Iohannis in sesizarea trimisa CCR.
Citeste si:
Seful statului mai spune ca legea este neclara, neexistand mentiuni referitoare la monitorizarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii de catre orice alta autoritate, inclusiv de catre Eurostat pe perioada existentei acestuia, iar in conturarea regimului juridic al FSDI nu se regasesc trimiteri referitoare la normele europene incidente si obligatorii pentru desfasurarea activitatii unui astfel de fond.
Presedintele invoca si lipsa de claritate a reglementarilor privind stabilirea componentie Consiliului de Supraveghere a FSDI si faptul ca termenii de alegere a componentei Consiliului de Supraveghere sunt generice, iar reglementarile referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.
In ceea ce priveste sintagma "in administrarea societatilor la care FSDI este actionar majoritar, FSDI va avea in vedere si strategiile sectoriale guvernamentale”, presedintele spune ca modul in care este formulata incalca Constitutia si risca sa afecteze interesul national in activitatea economica a companiilor. "In masura in care unicul actionar al FSDI este statul, iar FSDI exercita si calitatea de actionar in cadrul societatilor de la care a preluat actiunile detinute de statul roman, consideram ca acest caracter de simpla recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispozitiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie intrucat risca sa puna in pericol/afecteze protectia intereselor publice nationale in activitatea economica desfasurata de societati comerciale in cadrul carora statul este actionar majoritar", mentioneaza Iohannis in sesizarea trimisa CCR.
Citeste si:
Presedintele contesta si prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de actiuni si din aport numerar in valoare de 9 miliarde de lei. De asemenea, el spune ca transferul unor bunuri aflate in proprietatea privata a statului catre o societate pe actiuni, prin lege, ca act de reglementare primara, incalca principiul separatiei puterilor in stat si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
La articolul 10 al Legii de infiintare a FSDI este prevazut ca dupa inmatricularea Fondului Suveran de Investitii, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care "ar conduce la situatia in care un act de natura legislativa ar putea fi modificat printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor a unei societati pe actiuni, in conformitate cu Legea nr. 31/1990", mai arata Iohannis.
"Dividendele de la companiile prevazute in Anexa nr. 1 din lege nu mai revin statului roman, drept venituri nefiscale, ci societatii pe actiuni FSDI, fapt ce reprezinta o incalcare a dispozitiilor art. 138 alin. (1) si alin. (2) din Legea fundamentala referitoare la bugetul public national. Curtea Constitutionala a statuat ca prin intermediul bugetelor „se exercita un control permanent asupra constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor publice, precum si asupra societatilor care au raporturi cu bugetul public national” (Decizia nr. 633/2015). Astfel, extragerea acestor surse publice de venit de la realizarea bugetului de stat nu numai ca incalca art. 138 alin. (1) din Constitutie, dar contravine si principiului anualitatii si implicit, dispozitiilor art. 138 alin. (2) din Constitutie", este un alt motiv invocat de catre presedinte in sesizarea de neconstitutionalitrate.
Citeste si:
In sesizare, presedintele face referire si la articolul 12 al legii, care excepteaza remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere si Directoratului de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011. "Conform art. 9 alin. (1) lit. e) din actul constitutiv anexat legii criticate, Adunarea Generala a Actionarilor are drept atributie „stabilirea nivelului remuneratiilor membrilor Consiliului de Supraveghere, inclusiv in baza indicatorilor de performanta stabiliti prin mandat si contravaloarea serviciilor prestate de auditorul financiar pentru exercitiul financiar curent”. Avand in vedere ca instituirea unei asemenea exceptii nu se justifica obiectiv si rational, aceasta este de natura sa creeze un tratament juridic diferentiat in cadrul aceleiasi categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societatilor la care statul detine capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remuneratiilor Consiliului de Supraveghere de la intreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) si art. 16 alin. (1) din Constitutie", mai spune seful statului, aratand ca legea este neconstitutionala in ansamblul sau.
Citeste si:
Legea a fost atacata la CCR si de catre PNL, USR si PMP
Liberalii arata, in sesizare, ca forma adoptata de Senat este diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, iar infiintarea Fondului intra in atributiile autoritatilor publice centrale sau locale, nu ale Parlamentului, fiind astfel incalcata separatia puterilor in stat. Liberalii au acuzat PSD si ALDE ca ”au dat cea mai puternica lovitura economiei nationale".
La randul lor, reprezentantii USR afirmau ca prin adoptarea acestei legi "s-a decis ca avutia Romaniei, cat mai exista si e profitabila, sa treaca intr-o administrare privata si sa devina resurse personale pentru domnii Tariceanu si Dragnea".
Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii - initiata de PSD-ALDE - a fost adoptata de Parlament in 6 iunie, iar potrivit acesteia din Fondul Suveran vor face parte 33 de companii de stat, printre care Engie Romania S.A., Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice – Elecrtica S.A., E.ON Energie Romania S.A., OMV Petrom S.A, Telekom Romania Communication S.A., Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti S.A., Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridiciat si Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Nationala Loteria Romana S.A., IAR S.A. si Compania Nationala Unifarm S.A. Actionarul fondului va fi statul roman, in timp ce capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.
Citeste si:
Legea are ca scop "dezvoltarea si finantarea din fonduri proprii si din fonduri atrase, de proiecte de investitii rentabile si sustenabile, in diverse sectoare economice, prin participare directa ori prin intermediul altor fonduri de investitii sau al unor societati de investitii, singur sau impreuna cu alti investitori institutionali sau privati, inclusiv prin participarea in parteneriate public-private". Un alt scop al infiintarii FSDI este "administrarea activelor financiare proprii, in vederea obtinerii de profit".
Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politica economica, strategia investitionala a FSDI se aproba de catre Guvern si este corelata cu un set de indicatori de performanta pe termen scurt, mediu si lung care vizeaza, fara a se limita, la urmatoarele: a) dezvoltarea infrastructurii in Romania; b) crearea de locuri de munca; c) stimularea inovatiei si a noilor tehnologii; d) cresterea capitalului uman pe termen lung; e) cresterea competitivitatii economiei romanesti.
Un alt articol spune ca "pachetele de actiuni aduse aport la capitalul social al FSDI in conditiile prezentei legi se transfera din proprietatea privata a statului roman in proprietatea privata a FSDI, acesta putand dispune liber de respectivele actiuni, in calitate de bunuri proprii".
Totodata, potrivit proiectului de infiintare a Fondului, acesta este administrat intr-un sistem dualist, de catre un Directorat format din sapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din noua membri.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, sustinea ca infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari si la reindustrializarea Romaniei, va investi in agricultura, va genera foarte multe locuri de munca si va contribui la cresterea Produsului Intern Brut.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
