Vaccinarea obligatorie este un subiect pe cât de intens dezbătut în ultima perioadă, pe atât de sensibil, așteptându-se și la acest moment ca Legea vaccinării obligatorii să fie votată. În prezent, legislația din România nu prevede obligativitatea vaccinării, ci doar obligativitatea medicilor de a pune la dispoziție vaccinurile din schema obligatorie.

Vaccinurile obligatorii sunt cele înscrise în Calendarul Național de Vaccinare, dar ar putea deveni obligatorii și cele impuse de anumite situatii epidemiologice. In acest sens sunt dispozitiile art. 34 alin 2) din Constituția României conform carora “Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice”.

Statul are astfel obligația de a asigura toate măsurile posibile prin care să prevină îmbolnăvirea prin boli infecțioase inclusiv prin măsuri care să ducă la izolarea surselor de îmbolnăvire dar și prin aplicarea tuturor măsurilor cu caracter preventiv disponibile in acest sens.

Adoptarea Legii vaccinării, va cuprinde obligativitatea vaccinării populației, dar și obligația autorităților, în primul rând a Ministerului Sănătății, de a desfășura campanii de informare, de a asigura aprovizionarea cu vaccinuri, de a garanta calitatea și siguranța vaccinării conform standardelor europene. În cadrul legii vaccinarii va fi stabilită și obligația Ministerului Sănătății de a elabora și aplica un plan multianual de vaccinări și implicit, un plan multianual de achiziții de vaccinuri."

În proiectul de lege care a trecut de votul Senatului se specifica, chiar într-unul dintre primele articole, că "vaccinarea copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul National de Vaccinare, aprobat prin Ordin al Ministrului Sănătăţii, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii, ori unor grupuri de populaţie, este obligatorie." In cazul vaccinărilor obligatorii, consimțământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat.

Retail jobs

De principiu vaccinările efectuate adulţilor si copiilor se fac doar în baza acordului expres și prealabil al pacientului sau al reprezentantului legal. Motivarea este aceea că "orice act medical necesita acordul pacientului sau al reprezentantului legal. Vaccinarea, ca orice act medical, trebuie să respecte dispozițiile Constituției României și legilor în vigoare."

Proiectul Legii vaccinării, elaborat de Ministerul Sănătății, a fost aprobat de Guvern pe 9 august 2017 și a ajuns la Parlament o zi mai târziu. Pe 23 octombrie 2017, el a fost adoptat de Senat, apoi a ajuns la Camera Deputaților (for decizional) unde stă blocat de peste 3 ani și jumătate. În prezent, proiectul a trecut de o parte dintre comisii, cu tot cu amendamente, și mai așteaptă o serie de avize de la alte comisii, iar mai apoi urmeaza votul în plen.

Copiii vor fi vaccinați cu vaccinurile din Calendarul National de Vaccinare, aprobat prin Ordin al Ministrului Sănătății, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație, numai cu consimțământul părinților, iar părinții care refuză să își vaccineze copiii trebuie să meargă la consiliere pe tema vaccinării. În cazul în care refuză să meargă la aceste ședințe de consiliere, părinții riscă amenzi - cei care refuză de mai multe ori să meargă la consiliere pe tema vaccinării vor fi amendați cu sume cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei, prevede proiectul de lege.

Ceea ce este obligatoriu si sancționat în lege este refuzul de a participa la informarea privind vaccinarea - există în lege obligația ca părintele să meargă la ședințe de consiliere privind vaccinarea. Asadar, decizia de a nu vaccina copilul trebuie să fie una informată asupra riscurilor și beneficiilor. Important de retinut este faptul ca decizia de a nu vaccina copilul în urma consilierii nu se sancționează, ci dupa cum am precizat, doar refuzul părintelui de a merge la aceste ședințe de consiliere privind vaccinarea.

Citeste si:
Rafila: Vaccinarea copiilor, o prioritate, nu doar vacanțele și...
Alexandru Rafila: Vaccinarea...

Poliomielita, rujeola, rubeola, tusea convulsivă, oreionul sau hepatita B sunt câteva dintre bolile infecțioase care pot declanșa oricând epidemii, dacă vaccinarea este oprită sau coboară sub nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că, în cazul vaccinării obligatorii a copiilor, nu poate fi vorba despre încălcarea prevederilor privind dreptul la viață privată din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa cum susțineau mai mulți părinți ai unor copii nevaccinați.

Revenind la Legea vaccinarii, este de observat ca in varianta actuală este eliminată prevederea potrivit careia ar fi obligati părinții să își vaccineze copiii pentru a fi primiți într-o colectivitate. Forma nouă prevede, însă, sancțiuni care pot ajunge la 10.000 de lei pentru părinții care refuză să își vaccineze copiii, fără o adeverință de la medic care să ateste contraindicații ale vaccinului.

Potrivit noii forme a legii, „Categoriile de vaccinări obligatorii sunt următoarele: a) vaccinările stabilite prin Calendarul Național de Vaccinare pentru copii, potrivit prevederilor art.6; b) vaccinările impuse de situaţii epidemiologice, care implică vaccinarea ca măsură de intervenție, în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; c) vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unitățile sanitare publice și private; d) vaccinările pentru alt personal din unitățile publice și private care, prin natura atribuțiilor, sunt expuse suplimentar la boli infecțioase sau pot reprezenta surse de infecție care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotărâre a Guvernului.”

Citeste si:
Doza booster a redus de aproape 11 ori riscul de infecție
Medici israelieni, veniți în...

Părinţii şi celelalte persoane responsabile de creșterea și educarea copilului au următoarele obligații: a) să asigure prezentarea copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale de vaccinare pentru informarea privind vaccinările obligatorii; b) să asigure prezentarea copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale de vaccinare pentru realizarea vaccinărilor complete corespunzătoare vârstei, în cazul vaccinărilor obligatorii; c) să se prezinte în cazul în care sunt convocați de comisia județeană de vaccinare sau a cea a municipiului București.” Dacă părinții refuză să se prezinte în fața Comisiei Județene de Vaccinare, aceștia pot fi sancționați de la avertisment, până la amendă de 10.000 de lei.

Autoritățile locale trebuie să asigure părinților consilierea în cazul refuzului vaccinării și trebuie să ia toate măsurile pentru asigurarea stocurilor necesare anual. Medicul de familie este cel responsabil cu fișa fiecărui copil, în care trebuie să înscrie vaccinurile făcute sau refuzate.

Art.57.- (1) Eliberarea documentului necesar înscrierii copilului sau a adultului într-o colectivitate, potrivit art.23, se face de către medicul de familie în baza analizării antecedentelor vaccinale ale copilului pentru care se solicită înscrierea în colectivitate aflate în posesia sa ori în posesia altor furnizori de servicii medicale.

(2) Obligaţia de a colecta şi a pune la dispoziţia medicului de familie a dovezii efectuării unor vaccinuri de către alţi furnizori de servicii medicale revine părintelui sau, după caz, persoanei responsabile de creşterea şi educarea copilului.

(3) In raport de datele şi informaţiile deţinute sau puse la dispoziţie potrivit alin.(2), medicul de familie va consemna în documentul eliberat pentru înscrierea în colectivitate „antecedente vaccinale complete corespunzătoare vârstei” sau „antecedente vaccinale incomplete corespunzător vârstei” sau sintagma „nevaccinat”.

În caz de epidemie, copiilor nevaccinați li se poate interzice accesul în colectivitate.

Art.64.- (1) Pe perioada existenţei unor epidemii declarate în baza notificării transmise de către direcţia de sănătate publică în raza teritorială a căreia funcţionează, instituţia de învăţământ suspendă participarea la cursuri sau la alte forme de participare colectivă a copiilor care nu sunt vaccinaţi potrivit CNV.

(2) Suspendarea se va face numai în cazul în care între epidemia declarată vizează boala pentru care copilul este neprotejat.

(3) Instituţiile de învăţământ vor stabili modalităţile de recuperare a programei şcolare de către copiii a căror prezenţă la cursuri a fost suspendată.

Sursa foto: Pexels
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Silviu Faier
 Avocat, Partener Faier și Asociații

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri