Scade puterea de cumparare

Primul si cel mai evident efect este scaderea puterii de cumparare din cauza cresterii preturilor in toata economia.

O tableta de ciocolata costa 2 lei acum cativa ani. Astazi, pretul ajunge la 3,5 - 4 lei. O asemenea evolutie putea sa fie determinaa de cresterea popularitatii produsului, sau de scumpirea boabelor de cacao din cauza schimbarii conditiilor meteo. Daca acestea ar fi fost singurele motive ale scumpirii ciocolatei, atunci cresterea pretului de la 2 la 4 lei nu putea sa fie considerata "inflatie", deoarece doar consumatorii acestui produs ar fi fost afectati.

Pentru a fi considerata inflatie, cresterea preturilor trebuie sa afecteze un intreg "cos" de produse, acestea fiind incluse in Indicele Preturilor de Consum (IPC) - un indice stabilit si calculat de catre Institutul National de Statistica. Puteti vizualiza produsele incluse in IPC accesand acest link.

Evolutia inflatiei din Romania in ultimele 12 luni

Guvernul tine cu dintii de...
Citeste si: Cresterea economica in Romania, subiect de film cu super-eroi!

Incurajeaza cheltuielile si investitiile

Cand preturile cresc, raspunsul logic al firmelor si populatiei este sa isi cheltuiasca banii acum - cat timp acestia valoreaza mai mult, decat mai tarziu. Intr-o perioada de crestere a inflatiei, banii lichizi (numerarul) se vor devaloriza constant, asa ca (teoretic) este mai bine sa cumperi acum produsele de care stii sigur ca vei avea nevoie in viitor.

Pentru populatia obisnuita, acest comportament se traduce prin umplerea frigiderului, a rezervorului masinii, achizitionarea hainelor de care copii vor avea nevoie peste un an, etc. De cealalta parte, multi investitori cumpara aur sau alte metale pretioase - acestea fiind considerate refugii pentru plasarea banilor in astfel de perioade.

Totusi, istoria arata ca pe termen lung actiunile companiilor tranzactionate pe burse reprezinta cea mai buna metoda pentru a te proteja de inflatie. De exemplu, pe Bursa de Valori Bucuresti, castigul real (ajustat la inflatie) adus de piata romaneasca din 2000 pana in februarie 2017 a ajuns la 15,5%, in vreme ce pe bursele dezvoltate cifra ajunge la aproximativ 8%.

Ce spune guvernatorul BNR...
Citeste si: Isarescu despre Investeste in tine: Riscul e sa investesti in altceva

Faptul ca actiunile reprezinta cel mai bun refugiu in calea inflatiei este demonstrat si de faptul ca in general bursele care cresc cel mai mult la nivel mondial sunt cele din tarile care au cea mai mare inflatie. De exemplu, Bursa din Venezuela a inregistrat anul trecut cea mai mare crestere din lume (+116%), insa in conditiile unei inflatii estimata la 1.640%.

Genereaza si mai multa inflatie

Din nefericire, tendinta populatiei si a ivnestitorilor de a cheltui si de a face investitii in perioadele de crestere a inflatiei nu face decat sa... amplifice inflatia, uneori ajungandu-se la situatii de-a dreptul catastrofice.

Astfel, pe masura ce lumea cheltuieste tot mai mult, economia este inundata de bani, adica de numerar pe care nimeni nu si-l doreste. In alte cuvinte, oferta de bani depaseste cererea de bani asa ca pretul banilor (puterea de cumparare) scade chiar mai rapid.

Luna si recordul pentru banci...
Citeste si: Numarul de restantieri la banci creste ingrijorator! La cat a ajuns?

In situatii extreme, lumea ajunge sa cumpere produse doar ca sa scape de bani, nu pentru a face provizii obisnuite. Rezultatul este hiperinflatia, adica ceea ce vedem in prezent in Venezuela, unde hotii refuza uneori sa fure bolivari (valuta nationala) sau ceea ce s-a intamplat in Germania anilor '20, cand populatia ajunsese chiar sa isi tapeteze peretii cu marcile lipsite de valoare (foto).

Cresc costurile de imprumut

Evident, Guvernele vor sa evite cu orice pret situatiile extreme de hiperinflatie, asa ca adopta masuri - in general prin intermediul bancilor centrale - pentru a mentine evolutia preturilor de consum intr-un anumit coridor.

Atunci cand de exemplu BNR mentine dobanzile la un nivel mic, populatia si companiile se imprumuta ieftin, folosind banii pentru a infiinta noi firme, pentru a face angajari, pentru a merge la studii, sau pur si simplu pentru a-si cumpara cel mai nou iPhone. In alte cuvinte, dobanzile mici incurajeaza cheltuielile si investitiile, lucruri care, la randul lor, genereaza inflatie.

In schimb, BNR poate incerca sa diminueze acest comportament al firmelor si populatiei marind dobanda cheie - adica exact ceea ce se intampla in prezent. Cand dobanzile cresc, brusc ratele sunt mai scumpe, asa ca raspunsul populatiei este sa tina mai multi bani in banci din moment ce... dobanzile sunt mai mari.

De mentionat ca bancile centrale urasc deflatia la fel de mult ca hiperinflatia, asa ca dobanda cheie este modificata in asa fel incat inflatia sa se mentina la un anumit nivel. In cazul Romaniei, BNR tinteste o inflatie de 2,5% anual (in tarile dezvoltate, rata tinta este in general de 2%).

Valuta nationala se depreciaza

Inflatia ridicata este in general asociata deprecierii monedei nationale. Totusi, in realitate o valuta nationala slaba este cea care genereaza inflatie, nu invers.

Tarile care importa o cantitate semnificativa de bunuri si servicii - adica aproape orice economie din lume in prezent, inclusiv Romania - trebuie sa plateasca o cantitate mai mare de bani in valuta locala cand aceasta valuta scade fata de valuta din tara din care vine importul.

De exemplu, sa presupunem ca leul se depreciaza cu 10% fata de dolarul american. SUA nu va fi nevoita sa mareasca pretul medicamentelor pe care le exporta in Romania pentru ca acestea sa coste cu 10% mai mult in lei; simpla devalorizare a leului va produce acest efect. Cand acelasi lucru se intampla cu mai multi parteneri comerciali, in cazul mai multor produse, rezultatul este inflatie in tara importatoare (Romania).

Foto main: Shutterstock

Foto corp articol: Rarehistoricalphotos.com