România, patria analfabeților financiar care se lasă furați de bună voie. Cercetător: Economia țării merge prost fiindcă nu știm ce să le cerem guvernanților

În contextul unui deficit bugetar care ridică semne de întrebare dacă vom mai pune sau nu mâna pe banii europeni, românii acuză (pe bună dreptate) politicienii de incompetență, iar aceștia, la rândul lor, fac leapșa cu responsabilitatea. Instabilitatea de la guvernarea țării ne face imposibil să găsim un singur vinovat pentru problemele economice ale țării, dar un lucru este sigur: indiferent de partidul de la putere, multe legi au fost luate fără ca românii să sesizeze. Motivul? Pe lângă problemele politicului românesc, 30% dintre români sunt analfabeți financiar, lucru ce ne face o nație care poate să închidă gura mai ușor când se iau decizii economice, asta pentru că prea puțini le pot înțelege.

România stă cel mai prost din Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de educație financiară. Conform Eurobarometrului care măsoară nivelul de cunoștințe financiare, 30% dintre români nu înțeleg noțiunile economice de bază. Acest lucru se reflectă atât în modul în care românii nu știu ce semnează atunci când iau un credit, cât și în neîncrederea generalizată a românilor în sistemul bancar.

Analfabetismul financiar nu se reflectă doar în modul în care românii își gestionează bugetul, ci și la modul în care politicienii pot lua decizii fără a fi deranjați de vocea poporului. Claudia Petrescu, cercetător senior al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), este de părere că problemele economice din România sunt rezultatul lipsei de educație financiară pe care o au românii.

Citeste si:

„Educația financiară este necesară! Uitați-vă ce se întâmplă cu creditele, ne plângem că nu am știut ce am semnat la bancă. Economia țării merge prost fiindcă nu știm ce să le cerem guvernanților. Ei ne arată niște procente despre cât de bine merge economia, dar noi nu simțit deloc că a crescut calitatea vieții”, a declarat Claudia Petrescu, cercetător senior al Institutului de Cercetare a Calității Vieții.

„Școala vieții” ne face să avem încredere în noi: Peste jumătate dintre români spun că se pricep mai bine la bani decât restul conaționalilor

Conform Raportului de Politică Publică „Educația financiară – între necesitate și oportunitate”, lansat de ICCV și BCR, românii au o părere foarte bună despre cunoștințele lor de educație financiară. Mai exact, 51% dintre români consideră că au conștiințe financiare mai bune decât conaționalii lor.

Citeste si:

„Culmea este că 51% dintre români consideră că au cunoştinţe financiare mai bune decât conaţionalii lor, deci vedem mult mai bine decât stăm în realitate. Pentru a putea vorbi de competențe financiare în rândul adulților trebuie să începem această educație financiară de la grădiniță, nu de la școală sau liceu. Nu este suficient să facem Educație Antreprenorială în clasa a X-a pentru a putea spune că elevii ies din școală educați financiar”, completează Claudia Petrescu.

Nivelul de educație financiară în Uniunea Europeană. Sursă date: Eurobarometru

Unde mai intră în orar și educația financiară? Răspunsul: la matematică, română și chiar franceză

Auzim tot timpul că programa școlară românească este una învechită, iar unele materii ar trebui eliminate sau înlocuite. Problema este că momentul în care punem stetoscopul pe starea de sănătate a educației românești, aceasta este într-o situație de criză. Guvernanții și românii și-au amintit de hibele sistemului de învățământ odată cu grevele profesorilor din această vară. Rezultatul acestor greve a fost o creștere salarială, pe hârtie, și o reformă a educației care încă așteaptă aprobarea.

Citeste si:

„Un studiu făcut de Institut de Economie Mondială ne oferă niște cifre și mai triste: doar 10% dintre români au competențe financiare. Acest studiu stă la baza strategiei de educație financiară, una care se află în consultare publică. Din păcate, aceasta stă în consultare publică de prea mult timp; ar trebui să o vedem implementată pentru a vedea că se întâmplă lucruri”, punctează cercetărorul Claudia Petrescu.

O metodă de a introduce educația financiară în școli fără a încărca programa școlară este integrarea conceptelor economice în cadrul fiecărei materii. Prin proiectul Life Lab, fondat de BCR, școlile participante au integrat elemente de educație financiară în cadrul altor materii. Conform datelor BCR, elevii din programul pilot au înregistrat o creștere a cunoștințelor de 19% (elevii din ciclul gimnazial) și 15% (elevii de liceu).

Citeste si:

Fondatorii acestui proiect spun că profesorii cei mai deschiși să vorbească despre educație financiară în timpul orelor de clasă au fost cei care predau Limba Română și Matematică. Spre exemplu, un profesor de română le-a spus elevilor să realizeze un plan financiar de care ar avea nevoie Mara, din romanul lui Ioan Slavici, pentru a-și ajuta copiii să aibă un trai decent.