Aparent, presa financiara internationala a vandut foarte bine in acest an subiectul octombrie 1987. Nu este de mirare, astfel, ca indicele Dow Jones Industrial Average a notat vineri, 19 octombrie 2007 o pierdere de peste 350 puncte fara ca aceasta sa fie justificata de premize fundamentale imediate.
In primul episod al acestui material – publicat saptamana trecuta – ca si in acest al 2-lea si ultim episod am evitat sa fac dizertatii asupra motivelor, inca foarte putin evidente, pentru care bursa americana de actiuni s-a prabusit acum exact 20 de ani. In schimb, am dorit sa scot in evidenta o serie de intamplari si cifre, si totodata similitudini intre acel moment dramatic din toamna lui 1987 si perioada curenta sau alte conjuncturi memorabile din trecut, si sa notez de asemenea o serie de observatii personale.
Luni 19 octombrie 1987, indicele principal al bursei americane de actiuni Dow Jones Industrial Average s-a prabusit cu 508 puncte (-22.6%) - dintre care aproape 150 puncte au fost pierdute in ultimele 30 de minute de tranzactionare. In termeni procentuali, scaderea a depasit declinul de 12.8% notat pe 28 octombrie 1929.
Pretul aurului s-a apreciat cu peste $10 pana la aproape $482 – la acel moment maximul ultimilor 4 ani si jumatate. Piata notelor de trezorerie americane – in cadere libera in dimineata zilei de 19 octombrie – si-a revenit putermic pe parcursul zilei.
In total, in 19 octombrie 1987 si saptamana care a precedat acea zi infama de luni, Dow Jones Industrial Average a pierdut aproape 750 puncte, adica in jur de 30%. Prin comparatie, declinul total notat pe 28 si 29 octombrie 1929 a fost de aproape 23%.
De la topul din 25 august 1987 (2722.42), incluzand cursul teribil al zilei de 19 octombrie, Dow Jones Industrial Average a pierdut aproape 36% din valoare. La finalul zilei de 19 octombrie, un an promitator tocmai se transformase intr-unul care marca o pierdere de aproape 8.5%.
Cumparatorii insa au revenit in control pana la finalul anului, cand indicele american ajungea sa noteze un castig de aproape 2.5%. Mai mult, de la sfarsitul anului 1987 pana in prezent, Dow Jones Industrial Average si-a marit valoarea cu peste 700%, o medie anuala cu 10% (excluzand dividendele). Cu alte cuvinte, nu a existat o zi mai buna pentru a cumpara cele mai titrate actiuni americane, pe termen lung, ca 19 octombrie 1987.
Unul dintre evenimentele importante care au precedat crahul bursier din 19 octombrie 1987 a fost iesirea la rampa a sefului Trezoreriei SUA la acel moment, James Baker, care in weekend-ul imediat anterior s-a declarat confortabil vizavi de deprecierea dolarului american, chiar pe fondul tensiunilor comerciale in crestere dintre SUA si Germania.
De altfel, ziua de luni 19 octombrie l-a prins pe secretarul Baker intr-o vizita oficiala in Suedia, calatorie care nu fusese contramandata tocmai pentru a nu da semnalul unei panici la nivelul administratiei. Inainte de a ajunge in Suedia, insa, in mod surprinzator James Baker a participat la o intalnire cu oficiali de top din Germania, pe teme legate de dolarul american si dobanzi. Daca un sentiment de frica se instalase deja la nivelul administratiei SUA in legatura cu evolutia burselor americane de actiuni, este cel putin intrigant cum Baker a acceptat sa discute un subiect atat de fierbinte ca deprecierea dolarului american. N-a fost nici prima, nici ultima data cand administratia americana a ucis o intentie pozitiva cu o gafa monumentala.
Prin comparatie, la momentul prezent oficialitatile americane nu tin sa comenteze public sprijinul pe care cel putin teoretic un dolar mai slab il ofera balantei comerciale a SUA. Din contra, actualul sef al Trezoreriei, Henry Paulson, si-a reafirmat la ultima intalnire G7 desfasurata acum cateva zile la Washington D.C. (ironic, pe 19 octombrie) credinta intr-un dolar american puternic.
De altfel, o pozitie americana oficiala luata impotriva propriei monede ar putea avea efecte negative imprevizibile asupra unui numar important de banci centrale majore ale lumii, care detin deja volume impresionante de note de trezorerie americane denominate in USD.
Alte doua evenimente notabile care au insotit prabusirea bursei americane au fost desincronizarea dintre pretul futures al indicelui S&P 500 fata de piata spot in dimineata zilei de 19 octombrie (pretul futures afisa un discount semnificativ fata de pretul spot), dar si informatia infirmata ulterior conform careia presedintele Securities and Exchange Commission (SEC), David Ruder, ar fi considerat intreruperea sedintei de tranzactionare.
Aparent, chiar in dimineata zilei de luni 19 octombrie 1987, celebra publicatie The Wall Street Journal ilustra grafic similitudini intre conditiile de pret care au precedat crahul bursei americane din octombrie 1929, si cele notate in zilele lui octombrie 1987.
Aceleasi similitudini urmau sa fie notate de altfel si de catre George Soros in cartea sa ‘The Alchemy of Finance’, aparuta tot in anul de gratie 1987.
Ca si in cazul manifestului de panica globala din lunile iulie si august ale acestui an, imediat dupa crahul din 19 octombrie 1987 Rezervele Federale americane – sub conducerea noului venit Alan Greenspan – au relaxat dramatic conditiile de creditare, pompand astfel un volum masiv de lichiditate in sistemul financiar. Atat de masiv, incat evolutiile de moment ale notelor de trezorerie americane au fost impresionante.
Morala cea mai confortabila este ca bancile centrale – in mod particular cea americana – pot si vor interveni in ajutorul pietelor financiare, inca si mai activ decat in trecut. Este de altfel cazul Rezervelor Federale si al rolului pro-activ pe care banca centrala americana l-a jucat pe durata crizelor financiare din 1998 si 2007.
Esecurile unei astfel de politici generoase au fost insa cel putin la fel de rasunatoare. De pilda, Rezervele Federale n-au reusit sa intoarca alunecarea bursei americane de actiuni din 2000 – 2002. Iar in anii ’90, nici dobanzi aproape de zero, nici stimuli fiscali considerabili nu au putut schimba istoria prabusirii pietei de actiuni din Japonia.
NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Vanguard SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.
Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.
Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
VANGUARD S.A.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
