De la vanzarea Automobile Craiova catre Ford, in 2007, statul roman nu a mai reusit sa privatizeze nicio companie importanta din portofoliu, CFR Marfa adaugandu-se la inceputul acestei saptamani pe lista tranzactiilor esuate intr-un mod rusinos.

Wall-Street.ro lanseaza proiectul "Privatizati Romania", o campanie editoriala pro-privatizare in contextul lipsei de consistenta din ultimii ani in privinta trecerii companiilor de stat in proprietate privata. Privatizarea CFR Marfa, ratata precum Cuprumin sau Oltchim, ne arata ca politicienii nu doresc privatizarea. wall-street.ro considera ca privatizarea este una dintre solutiile prin care economia poate avea de castigat inclusiv pe termen lung.

Cupru Min si combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea sunt precedentele esecuri rasunatoare la capitolul privatizari. Ambele licitatii s-au desfasurat anul trecut si in ambele cazuri Guvernul a fost incapabil sa verifice capacitatea de plata a cumparatorilor, astfel ca atunci cand s-a ajuns la semnarea actelor, tranzactiile au picat din cauza ca Roman Copper – in cazul Cupru Min, si Dan Diaconescu – in cazul Oltchim, nu au avut bani sa plateasca sumele promise.

De ce nu s-a privatizat CFR Marfa?

Desi asa s-a crezut initial, lipsa banilor din partea cumparatorului nu a mai fost cauza blocarii procesului de privatizare al CFR Marfa. Ramona Manescu, Ministrul Transporturilor, a declarat explicit ca Grup Feroviar Roman (GFR) ar fi putut plati pentru actiunile CFR Marfa.
GFR a platit pana in prezent o garantie de 10 mil. euro si un avans de 20 mil. euro. Pentru finalizarea privatizarii compania ar fi trebuit sa mai achite circa 170 mil euro. GFR a fost declarat castigator in procesul de privatizare a CFR Marfa in luna iunie, oferind un 202 mil. euro pentru 51% din actiuni.

Neindeplinirea a doua dintre cele trei conditii suspensive ale contractului de privatizare a reprezentat cauza esecului.

Prima dintre acese conditii prevedea obtinerea unui aviz favorabil al Consiliului Concurentei (CC), sarcina aflata in sarcina cumparatorului. Statul acuza GFR ca nu a trimis la timp actele necesare catre CC, astfel ca institutia nu a putut sa isi dea acordul in timp util.

“Long stop date-ul tranzactiei (n.red. data limita pana la care anumite conditii contractuale trebuie indeplinite) a fost unul mult prea scurt. Este foarte dificil sa vezi o decizie a Curtii Constitutionale atat de rapida; 60 de zile nu aveau cum sa fie suficiente, conditiile contractului de privatizare au fost prost stabilite. In general se trimit acte la CC, apoi Curtea revine cu intrebari suplimentare si abia dupa cateva luni se revine cu un raspuns”, a explicat Ioana Filipescu (foto), partener Raiffeisen Investment, companie specializata in fuziuni si achizitii.

GFR a notificat Curtea Consitutionala pe 24 noiembrie privind concentrarea economica pe care urma sa o realizeze prin preluarea CFR Marfa. Intrucat documentatia depusa nu era completa, Consiliul Concurentei a solicitat GFR transmiterea tuturor informatiilor pana pe data de 21 octombrie 2013. Luni, 14 octombrie Consiliul Concurentei a anuntat ca trimite solicitari de informatii atat companiilor concurente cat si principalilor clienti ai CFR Marfa si Grup Feroviar Roman, in contextul analizarii pietei de transport feroviar de marfa.

Pentru comparatie, in acest an Consiliul Concurentei a dat avizul preluarii hipermarketurilor Real de catre Auchan la aproape 9 luni de la anuntul initial al tranzactiei.

A doua conditie suspensiva care nu a fost indeplinita si care in cele din urma a dus la anularea privatizarii, a fost obtinerea acordului finantatorilor interni si externi ai CFR Marfa pentru modificarea structurii actionariatului companiei, conditie aflata in responsabilitatea staului roman.

Practic, bancile care finantau activitatea CFR Marfa au refuzat sa isi dea ok-ul pentru finalizarea tranzactiei, preferand sa aiba datornic statul roman in locul unei companii private.

“A fost lipsa de incredere in cumparator din partea bancilor. Perceptia generala este bineinteles aceea ca statul are un sac de bani fara fund si ca in principiu poate sa rezolve problema datoriilor CFR Marfa”, spune Ioana Filipescu.

La sfarsitul primului trimestru din 2013, CFR Marfa avea datorii de aproape un miliard de lei catre partenerii comerciali.

Ultimele privatizari de succes au avut loc pe Bursa. Ce sanse ar fi avut CFR Marfa in piata de capital?

In ultimii sase ani, Transgaz (TGN) si Nuclearelectrica (SNN) sunt ultimele companii unde statul a reusit sa privatizeze pachete de actiuni, cei drept, minoritare.

Cele doua au fost listate pe Bursa de la Bucuresti; Transgaz a intrat in piata de capital in anul 2008, in vreme ce oferta publica initiala a Nuclearelectrica a fost incheiata cu succes la sfaristul lunii trecute.

Ar fi fost posibilia privatizarea CFR Marfa prin intermediul Bursei? Probabil, insa chiar si in cazul in care chiar ar fi existat interes pentru compania care anul trecut a avut pierderi de 405 mil. lei, pretul oferit de investitori ar fi fost cu mult sub asteptarile statului.

“Nu as exclude din start varianta privatizarii CFR Marfa pe Bursa. Interes poate ca ar fi fost insa la un pret redus avand in vedere situatia companiei. In orice caz cred ca un pret de echilibru ar fi putut sa fie gasit”, este de parare Razvan Rusu, directorul de investitii al fondurilor Certinvest.

CFR Marfa are pierderi cumulate de peste 300 mil. euro in ultimii cinci ani. In 2004, compania feroviara a fost scutita de plata unor datorii de 120 mil. euro

“Personal nu cred ca bursa ar fi fost o solutie viabila pentru CFR Marfa din cauza pozitiei financiare slabe a companiei si din cauza ca investitorii cauta companii generatoare de venituri”, a concluzionat Ioana Filipescu.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri