Riscuri pentru economia României vor veni mai degrabă în perioada care va urma, decât din ceea ce privește anul 2021, care a fost mai degrabă unul bun din punct de vedere economic, având în vedere creșterea PIB-ului României de aproximativ 6,5%, potrivit lui Valentin Tătaru, economist-șef al ING, a patra cea mai mare bancă din România.
Anul 2021 poate fi considerat mai degrabă un an bun decât un an nereușit, în ciuda unei inflații record și a crizei energetice care a agravat inflația și care a generat panică printre consumatori, ajungându-se la intervenția statului pentru plafonări de prețuri și subvenții acordate consumatorilor de gaze și de curent electric pentru depășirea iernii.
„Având în vedere încheierea anului 2021 cu o creștere economică în jur de 6,5%, putem vorbi mai degrabă despre un an foarte bun decât despre dificultăți majore de-a lungul ultimelor 12 luni”, a declarat Valentin Tătaru pentru wall-street.ro.
Românii trebuie să se aștepte la probleme mai mari pentru economia României în ceea ce privește anul 2022 în comparație cu anul care tocmai a trecut, în viziunea economistului.
„Desigur că unele sectoare nu și-au revenit încă la nivelul pre-pandemic, dar în general considerăm că pericolele pentru economia României nu vin din perioada care a trecut, ci din cea care va urma”, a răspuns Tătaru unei întrebări a reporterului wall-street.ro.
Citeste si:
Deficitul bugetar trebuie redus, pandemia încă nu s-a terminat
Expertul financiar a explicat că autoritățile vor trebui să lupte, în următoarea perioadă, pe mai multe fronturi pentru susținerea economiei, care se confruntă cu un deficit bugetar mare ce trebuie redus, pentru că generează la rândul său alte probleme.
„Este important să putem susține ritmuri de creștere economică de 4.5%-5.0% pentru a ajunge cu deficitul bugetar sub 3.0% din PIB în 2024. Iar atingerea unei astfel de creșteri va fi cel puțin dificilă având în vedere contextul (nevoii de n.r.) de diminuare a deficitului bugetar, creștere a dobânzilor și pandemia care încă nu s-a terminat”, în viziunea finanțistului.
Citeste si:
Pentru atingerea țintelor de creștere economică în perioada următoare, Guvernul va trebui să ia decizii foarte bune, în așa fel încât nici să nu perturbe echilibrele macroeconomice.
„Estimăm o creștere economică de 4.5% atât pentru 2022 cât și pentru 2023, dar subliniem că va fi nevoie de o mobilizare și optimizare foarte bună a politicilor publice pentru a atinge aceste niveluri în condițiile menținerii echilibrelor macroeconomice”, a mai spus Economistul-șef al ING Bank.
Leul se va deprecia mai puțin decât până acum
Moneda națională va continua să scadă față de euro în anii următori, însă amploarea acestei deprecieri va fi mai mică decât ce s-a întâmplat până acum cu paritatea leu-euro.
„Pentru 2022 și 2023 credem că deprecerea leului va fi chiar mai limitată decât media istorică. Estimăm că perechea euro/leu va ajunge la 5.00 la finalul lui 2022 și la 5.05 la final de 2023, prin urmare nu foarte departe de nivelul actual”, a transmis Tătaru.
Citeste si:
„Pe termen lung leul este pe un trend descendent ușor observabil datorită unor factori fundamentali (deficite gemene în special).Totuși deprecierea a fost de cele mai multe ori și probabil că va continuă să fie una controlată, fără amplitudini semnificative”, a mai spus Valentin Tătaru.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
