Presedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare o lege care extinde interdictia de concediere a persoanelor alese in functii de conducere in sindicate, aratand ca aceasta incalca deciziile Curtii Constitutionale.
Conform unui comunicat al Administratiei prezidentiale, seful statului a trimis, sambata, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, care extinde interdictia de concediere a persoanelor alese in functiile de conducere ale sindicatelor prevazuta de legislatia muncii, pe de o parte, iar pe de alta modifica prevederile referitoare la negocierea contractelor colective de munca in unitatile in care nu exista sindicate reprezentative, potrivit News.ro.
Sub aspectul extinderii protectiei legale a raporturilor de munca a persoanelor alese in functiile de conducere ale sindicatelor, articolul unic punctul 1 din legea transmisa la promulgare (art. 10 alin.11 din Legea nr. 62/2011) instituie o interdictie de concediere a acestor persoane, precum si pe o perioada de 2 ani de la incetarea acestuia, pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala si pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate, sub sanctiunea nulitatii absolute a deciziei de concediere.
Citeste si:
Presedintele semnaleaza ca, in prezent, protectia persoanelor alese intr-un organism sindical, ca expresie a libertatii sindicale, este asigurata de dispozitiile art. 220 alin. (2) din Codul Muncii, in acord cu prevederile art. 9 din Constitutie, cu Conventia Internationala a Muncii si cu legislatia europeana, precum si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale. Astfel, art. 220 alin. (2) din Codul Muncii prevede ca pe toata durata exercitarii mandatului, reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate.
In ceea ce priveste regimul juridic al protectiei legale de care beneficiaza persoanele alese in organele de conducere ale sindicatelor in raporturile de munca, Curtea Constitutionala a statuat ca protectia acestor persoane trebuie sa functioneze exclusiv in raport cu activitatea sindicala efectiv desfasurata, iar nu si in ceea ce priveste activitatea profesionala de baza a angajatului (Decizia nr. 814/2015 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, Curtea Constitutionala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 950 din 220 decembrie 2012), se arata in solicitarea de reexaminare.
Citeste si:
In considerentele aceleiasi decizii, Curtea Constitutionala retine ca in cazurile in care nu exista o legatura intre activitatea sindicala si concediere, interdictia de concediere a celor alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu are o justificare obiectiva si rezonabila, ci este un privilegiu al acestor persoane fata de restul salariatilor, contravenind astfel dispozitiilor art. 16 din Constitutie; mai mult, Curtea Constitutionala a retinut ca interzicerea absoluta a concedierii atat pentru motive care tin de persoana salariatului (necorespunderea profesionala cu locul de munca in care acesta este incadrat), cat si pentru motive care nu tin de persoana salariatului (ex.: desfiintarea locului de munca) reprezinta o limitare a activitatii economice prin ingradirea dreptului angajatorului de a hotari cu privire la organizarea activitatii persoanei juridice, se arata in document.
Citeste si:
”Or, prin continutul sau, norma prevazuta la art. unic pct. 1 din legea transmisa la promulgare reintroduce solutii legislative constatate ca fiind neconstitutionale, cu ignorarea efectelor deciziilor Curtii Constitutionale. In acest context, subliniem ca instanta de contencios constitutional a statuat constant ca adoptarea de catre legiuitor a unor norme contrare celor hotarate intr-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la pastrarea solutiilor legislative afectate de vicii de neconstitutionalitate, incalca Legea fundamentala.
De asemenea, in acord cu aceasta jurisprudenta, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta, solutia fiind aceeasi si pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995; Decizia nr. 1.415/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009; Decizia nr. 1018/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010)”, se precizeaza in solicitarea sefului statului.
Citeste si:
”Din aceasta perspectiva, a jurisprudentei Curtii Constitutionale, si avand in vedere dispozitiile art. 147 alin.(4) din Constitutie, potrivit carora deciziile instantei de contencios constitutional sunt obligatorii pentru toate autoritatile publice, apreciem ca se impune reanalizarea, de catre Parlament, a prevederilor art. unic pct. 1 din legea transmisa la promulgare. Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011”, se arata in document.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
