Statele din Europa, in special cele nordice, se intrec in beneficii acordate proaspetelor mame, gasesc solutii pentru cresterea demografiei si pentru bunastarea parintilor, in timp ce in Romania inca stau neatins bani atrasi din fonduri europene pentru achizitia pe obiecte necesare bebelusilor in primele luni de viata, iar indemnizatiile de crestere a copilului sunt afectate de modificarile fiscale din ultimele saptamani.
Beneficiile financiare ale mamelor in Romania
In Romania, copilul are dreptul la o alocatie in valoare de 200 de lei pana implineste varsta de 2 ani, bani care provin de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii.
Mama beneficiaza de indemnziatia de crestere a copilului, care este de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni din ultimele 24 si are doua plafoane. Plafonul maxim este de 8.500 de lei, iar cel minim este de 2,5 ori indicatorul social de referinta (ISR), daca mama a lucrat si a avut venituri impozitate.
Guvernul a adoptat, la inceputul lunii august 2017, Ordonanta de Urgenta care plafoneaza indemnizatia pentru cresterea copilului la 8.500 de lei, iar aceasta s-a aplicat incepand cu luna septembrie.
De asemenea, mama mai beneficiaza de concediu de maternitate, pre si postnatal, care se incadreaza in concediul medical. Poate sa fie pana la 126 de zile, dar minim 40, dupa nastere. Conditia este ca mama sa fie angajat si sa fi lucrat nimin trei luni inainte.
Citeste si:
Consiliului General al Municipiului Bucuresti a adoptat un stimulent financiar in valoare de 2.500 de lei care va fi acordat pentru fiecare nou-nascut.
Alte beneficii mai putin stiute
In Romania, mamele au dreput sa lucreze mai putin timp, dar platit integral, deci, sa se mute pe 6 ore si sa fie platite 8, daca este intr-un stadiu avansat al sarcinii, explica Oana Toiu, fosta secretara de stat in Ministerul Muncii in Guvernul Ciolos si membra a Platformei Romania 100.
Mai mult, odata ce femeile isi anunta angajatorul ca sunt insarcinate, ele nu pot fi date afara, daca au contract nedeterminat si nu le poate fi micsorat gradul sau salariul.
De asemenea, mamele pot cere pauze suplimentare de alaptare, care se adauga la pauzele de masa, iar angajatorul este obligat sa le dea fara sa le micoreze salariul, explica fosta secretara de stat.
Citeste si:
Kitul cu cele necesare pentru primele luni ale bebelusului
Mamele ar putea beneficia de un serie de obiecte necesare in primele doua luni de viata ale bebelusului, precum paturica, biberon, scutele si termometru. Dupa negocierile Guvernului Ciolos cu Comisia Europeana, institutia a alocat, pentru perioada 2017-2020, fondurile necesare prin care 50.000 de mame vulnerabile ar putea beneficia, anual, de kitul cu obiecte necesare.
Cei din ministerul Muncii, condus atunci de Dragos Paslaru au stabilit, impreuna cu Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilul, obiectele necesare mamelor. Ministerul a fost ghidat de Ambasada Finlandei, tara care deruleaza acest program din 1970.
"Practic, ce am facut, am negociat cu Comisia Europeana alocarea de fonduri pentru asta, ca sa poate fi implementat in Romania pentru mamele vulnerabile, pentru ca era pe o linie de finantare a Comisiei care sprijinea grupurile vulnerabile. In cazul Romaniei, cam jumate din copiii care se nasc in fiecare an se nasc in familii vulnerabile. In cazul acestei politici publici, la categoria mame vulnerabile intra mamele minore, sunt 9.000 de mame minore pe an, in Romania, insemna orice mama care, practic, avea per membru de familie, un venit mai mic decat indicatorul social de referinta, mame singure, mame cu dizabilitati – trebuia sa fie niste criterii bine stabilite, prin care maternitatile sa decida cui dau pachetul", a explicat Oana Toiu.
Citeste si:
Ce a ramas de facut pentru guvernul condus de PSD a fost sa porneasca achiziitile. Un an mai tarziu, achizitia nu a demarat, banii pentru 2017 sunt neatinsi, iar 50.000 de mame, care ar fi putut sa beneficieze de kit, nu au facut-o.
"Ei (n.r. Guvernul Dancila) nu au eliminat programul, nu l-au anulat, pur si simplu nu l-au inceput. Este in continuare o linie de finantare dedicata pentru asta, desi au banii, lista de lucruri care trebuie cumparate, mecanismul de distributie, experienta Finlandei pusa pe masa. Suntem in 2018 si ei nu au dat drumul la achizitii. Daca ar incepe maine, ar putea abia din toamna. Daca banii nu o sa fie cheltuiti, banii se intorc la Comisie. Ei (n.r. Guvernul Dancila) ar putea sa redirectioneze banii si ar putea sa ii dea la mai multe mame in 2018, 2019 si 2020", a mai spus Oana Toiu.
Cum e in alte tari
Modelul Olanda
Citeste si:
In Olanda exista kraamverzorgster, o asistenta maternala care vine acasa, timp de trei sau opt ore pe zi, pentru 8 sau 10 zile, dupa ce mama a nascut. Pentru persoanele care sunt pentru prima data in pozitia de mama sau tata, asistenta poate explica lucruri de baza, de la alaptat, la schimbarea scutecelor si imbaierea bebelusului, potrivit Quartz.
De asemenea, asistenta ii ajuta pe parinti si le poate face cumparaturi si se asigura ca exista lenjerie si haine curate.
Mai mult, kraamverzorgster este atenta la starea de sanatate a mamei si semnaleaza starea de depresie sau anemie care poate aparea dupa ce femeia naste.
Serviciul obisnuia sa fie platit integral de guvern, iar acum costa familiile 4,30 de euro pe ora, restul sumei fiind acoperita de asigurarea de sanatate.
Olanda ofera proaspetelor mame 16 saptamani de concediu de maternitate, care este platit cu salariul integral. La polul opus, Finlanda ofera mamelor 161 de saptamani, dar plata lunara este de 25,2% din salariu.
Citeste si:
In Japonia, mamele pot beneficia de 58 de saptamani, iar lunar primesc 61,6% din salariu, iar in Germania, pentru acelasi timp petrecut cu copilul, mamele primesc 73,4%.
In ciuda acestui serviciu, Olanda nu este nici macar pe podiumul statelor in ceea ce priveste bunastarea mamelor. Norvegia, Finlanda si Islanda ocupa primele trei locuri, potrivit raportului State of the World’s Mothers, realizat de organizatia Salvati Copiii, in 2015, care analizeaza factori precum sanatatea mamelor, bunastarea copiilor, statul educationale, statutul economic si statutul politic. Romania ocupa locul 66.
Modelul Suedia
In Suedia, cuplurile primesc 480 de zile de concediu, platit cu aproape 80% din salariu, pe care mamele si tatii il pot imparti dupa nevoie.
"Suedia are, de departe, cea mai buna politica de beneficiu pentru copii. Schimbarea politicilor publice in Suedia are impact in cresterea demografiei, pe de-o parte, iar impactul se mai vede in micsorarea impactului de venitui intre barbati si femei, unde studiile sunt destul de clare in ceea ce priveste impactul aparitiei copilului asupra veniturilor barbatilor si femeilor, la primul copil. La barbati aproape nu se simte, iar la femei este de 30%, ca evolutie in timp, in scadere", a mai spus Toiu.
Citeste si:
Tatii din Vindeln, din regiunea Vasterbotten, au inregistrat cele mai multe concedii de paternitate, in 2017, 34,7%, iar in Dals-Ed,in Vastergotland, procentul a fost de 20,4%, potrivit site-ului The Local.
In schimb, in Romania, cam 10% din parintii care sunt in concediu de crestere a copilului sunt tati, spune Oana Toiu.
Sursa foto: bulentevren / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
