Proiectul construirii Catedralei Mantuirii Neamului, sustinut de Biserica Ortodoxa Romana, a avut ca fundament o idee mai veche aparuta dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), in vederea construirii unei catedrale in Bucuresti. Ridicarea unei astfel de constructii trebuia sa se faca in memoria eroilor care s-au jertfit, de-a lungul intregii istorii, pentru credinta si unitatea neamului, dar si pentru a marca independenta de stat a Romaniei, scrie Agerpres.

Discutiile privind amplasarea acestui sfant lacas, care se dorea a fi cat mai aproape de Dealul Mitropoliei, precum si stabilirea clara a sursei de finantare au amanat insa multa vreme adoptarea unei decizii concrete in acest sens, astfel ideea construirii catedralei a ramas in stadiul de proiect. Dupa proclamarea Romaniei ca Regat, regele Carol I a inaintat Camerei Legislative un proiect de lege cu privire la construirea unei catedrale in Capitala tarii.

In anul 1884, bugetul statului prevedea, pentru construirea catedralei din Bucuresti, suma de 5.000.000 lei (aur), care insemna 5% din bugetul tarii, ridicat la 123.647.500 lei (aur), mentioneaza site-ul citat. Destinatia acestui fond s-a schimbat insa in timp, banii fiind intrebuintati in alte scopuri.

Din acest motiv, dupa 1900, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Constantin Istrate, a propus Sfantului Sinod sa ia sub patronajul sau ridicarea unei catedrale in Bucuresti si sa lanseze lista de subscriptie publica pentru strangerea de fonduri. Mersul subscriptiei a fost dificil, ea fiind oprita odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial.

"Imobiliarele sunt sfinte":...
Citeste si: "Imobiliarele sunt sfinte": Biserica Romana vrea cartier rezidential

Catedrala Mantuirii Neamului

Dupa Marea Unire din 1918, demersul pentru inaltarea unei catedrale in Bucuresti a fost reluat de mitropolitul primat Miron Cristea. La rugamintea sa, regele Ferdinand a adresat Sfantului Sinod, la 10 mai 1920, un hrisov regal prin care se face cunoscuta hotararea de a ridica in Bucuresti o biserica monumentala in amintirea victoriei armatelor romane in razboiul de intregire.

La 4 februarie 1925, a luat fiinta Patriarhia Romana, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc intronizarea in scaunul patriarhal a lui Miron Cristea. In scurt timp, patriarhul a cerut premierului Ionel I.C. Bratianu deschiderea unui credit pentru intocmirea proiectului acestei constructii. Stabilirea locului de amplasare al viitoarei catedrale a generat o ampla dezbatere, fiind facute mai multe propuneri in presa si in reviste de specialitate.

O comisie insarcinata cu analiza diverselor pareri privind amplasamentul catedralei a constatat ca locurile propuse erau in numar de douasprezece: Piata Romana; Dealul Schitu Magureanu; Dealul Mitropoliei; Soseaua Kiseleff, in apropiere de Piata Victoriei; Gradina Cismigiu; spre Cotroceni, langa Facultatea de Medicina; in Parcul Carol; langa Casa Vamilor, aflata in spatele cladirii de astazi a Primariei Municipiului Bucuresti; in careul de cladiri din jurul bisericii Sf. Gheorghe, propusa a fi demolata impreuna cu ctitoria lui Constantin Voda Brancoveanu; pe locul viran din fata Universitatii, unde fusese vechea Primarie; la poalele Dealului Mitropoliei; pe Dealul Mihai Voda, unde se afla atunci Arsenalul Armatei.

Presedintele Iohannis, catre...
Citeste si: Presedintele Iohannis a transmis un mesaj catre Patriarhul Daniel

Dintre acestea au fost retinute si recomandate patriarhului Miron Cristea ultimele trei amplasamente. Patriarhul s-a oprit asupra locului de la poalele Dealului Mitropoliei.

Dupa alegerea locului s-a procedat, conform datinii, la sfintirea si marcarea lui prin punerea unei troite (11 mai 1929). La ceremonia de atunci au participat membrii regentei, ai guvernului, reprezentantii clerului, ai armatei si multime de credinciosi. Din pacate, a fost insa singurul pas spre realizarea acestui deziderat. Au venit anii crizei economice, razboiului si apoi perioada regimului comunist.

In 1995, proiectul catedralei a fost readus in actualitate de patriarhul Teoctist (1986-2007), care a lansat un apel conducatorilor de stat si politici ai tarii, clerului si credinciosilor, sa sprijine realizarea Catedralei Mantuirii Neamului. De aici au inceput din nou controversele privind alegerea amplasamentului pentru cladirea acestui lacas.

La inceputul anului 1999, o Hotarare de Guvern (nr. 38/25) stabilea amplasarea Catedralei patriarhale si elaborarea Planului Urbanistic Zonal, insotit de studiile de specialitate aferente pentru Piata Unirii din municipiul Bucuresti. Locul, desi sfintit de doi patriarhi, Miron Cristea, in 1929, si Teoctist, in 1999, si binecuvantat de papa Ioan Paul al II-lea, in mai 1999, cu prilejul vizitei in Romania, avea sa fie insa schimbat.

Ce ar fi putut face Primaria...
Citeste si: Cum am fi putut folosi util banii jertfiti pentru Catedrala Mantuirii

La sfarsitul anului 2001, a fost stabilit un nou amplasament pe axul Bulevardului Unirii, la intersectia strazilor Mircea Voda si Nerva Traian. Dar in urma reducerii suprafetei de teren transmis in administrarea Patriarhiei in vederea ridicarii acestei constructii, aceasta a solicitat un nou amplasament si a revenit la cererea sa initiala pentru Parcul Carol. In aceste conditii, Guvernul a emis o hotarare, prin care "terenul proprietate publica a statului, in suprafata de 52.770 mp situat in calea Serban-Voda - Parcul Carol" este dat in administratia Patriarhiei.

Noul amplasament a suscitat numeroase discutii contradictorii, in care prezenta fostului Monument al eroilor comunisti care ar fi trebuit demontat si reconstruit pe un alt amplasament era motiv de dezbateri.

Pe acest fond, in februarie 2005, Primaria Generala a Municipiului Bucuresti a propus Patriarhiei, pentru ridicarea constructiei Catedralei, Dealul Arsenalului. Atat Consiliul National Bisericesc (CNB) al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) cat si Sfantul Sinod si-au dat acordul pentru noul amplasament propus de Primaria Generala a Capitalei.

Catedrala Mantuirii Neamului

Slujba de sfintire a locului destinat construirii Catedralei patriarhale pe terenul atribuit in Calea 13 Septembrie, sector 5, Bucuresti, intre Ministerul Apararii Nationale si Parlamentul Romaniei, in suprafata de cca. 110.000 mp (11 ha), a avut loc la 29 noiembrie 2007.
Realizarea proiectului noului edificiu a inclus mai multe etape care s-au finalizat odata cu intrunirea Comisiei de evaluare finala a proiectelor, in perioada 30 iunie-1 iulie 2010. Firma castigatoare a incheiat contractul de proiectare pentru cladirea Catedralei patriarhale.

Lucrarile de constructie ale Catedralei Mantuirii Neamului au inceput la sfarsitul anului 2010.

Legea privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mantuirii Neamului 261/2005 - Legea Catedralei prevedea ca fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mantuirii Neamului sa fie asigurate de catre Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, de catre Guvernul Romaniei, in limita sumelor alocate anual cu aceasta destinatie prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, precum si de catre autoritatile administratiei publice locale.

Patriarhia a demarat in acest timp o serie de actiuni, in vederea obtinerii de donatii pentru realizarea proiectului Catedralei patriarhale. In sedinta de lucru din 16-17 februarie 2011, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat procedura de colecta nationala pentru continuarea lucrarilor de construire a Catedralei Mantuirii Neamului in cadrul unitatilor de cult din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Romane.

Biserica Ortodoxa Romana este singura dintre Bisericile Ortodoxe fara o catedrala reprezentativa pentru credinta si demnitatea poporului ei, preciza intr-un comunicat Patriarhia Romana, multumindu-le tuturor celor care in ultimii ani au sprijinit-o in continuarea demersurilor pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului.

Sursa foto: Agerpres