De ziua Culturii Naționale, Guvernul uită să vorbească despre problema finanțării sectorului cultural.
Chiar și înaintea situației cauzate de pandemia de COVID-19, sectorul cultural a fost neglijat de statul român. Ascuns în bugetul de stat, laolaltă cu religia cu activitățile de recreere, cultura a primit multe promisiuni în ceea ce privește banii alocați de stat ca procent din PIB.
Totuși, luată separat de religie și sport, cultura nu a reușit să depășească o alocare de 1% din totalul bugetar. Acest lucru nu e ieșit din comun în UE. În 2018, în ceea ce privește cheltuielile pentru cultură raportate la PIB, România se afla la media europeană de aproximativ 0,4% din Produsul Intern Brut alocat pentru servicii culturale.
Am analizat situația bugetară a celor trei instituții de stat care sunt responsabile de domeniul cultural, anume Ministerul Culturii, Academia Română și Institutul Cultural Român, pentru a vedea cum au arătat promisiunile politice în ceea ce privește domeniul cultural, comparativ cu realizările.
Citeste si:
Am verificat bugetul propus la începutul anului pentru cele trei instituții, dar și bugetul alocat în realitate, la finalul anului. Ca să înțelegem situația în ansamblu, am raportat sumele la cheltuielile bugetului de stat propus la începutul anului, dar și la cheltuielile realizate în realitate, la finalul anului. Datele ne-au arătat că statul a promis mult, dar nu a reușit niciodată să se țină de cuvânt.
În ultimii 3 ani, banii alocați pentru cultură au fost într-o scădere continuă. Statul promitea o alocare de 0,78% sau 0,76%, dar în realitate oferea sub 0,5%. În 2020, din cauza situației cauzate de pandemie, situația a ajuns la pământ, la o alocare de doar 0,39% din bugetul total pentru cele trei instituții responsabile de serviciul cultural.
În ceea ce privește promisiunea făcută, autoritățile au încercat să ridice ștacheta finanțării doar în 2018, atunci când îi promiteau culturii 0,76% din bugetul de stat. Totuși, au eșuat și au oferit doar 0,48%. De atunci, la fel ca cheltuielile realizate, chiar și promisiunile au continuat trendul de scădere.
Citeste si:
În ceea ce privește suma alocată, veniturile au crescut treptat, mai puțin în 2020 pentru Ministerul Culturii și pentru Institutul Cultural Român, dar creșterea nu trebuie luată ca factor de sine stătător, ci raportat la totalul cheltuielilor făcute de stat.
Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, statul român a încercat să decoreze mai mulți artiști, dar nu au adresat situația financiară precară a lucrătorilor din sectorul cultural. Pe 12 ianuarie, Alexandru Nanău, regizor recunoscut în special pentru documentarul „Colectiv”, a refuzat o decorație din partea lui Klaus Iohannis. Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Administrația Prezidențială voia să-l decoreze cu Medalia „Meritul Cultural”, dar cineastul a refuzat, motivând că nu e momentul potrivit.
„Cred că decorarea oricărui artist în acest moment, în care sectorul cultural se confruntă cu falimentul (cauzat de eșecul constant al statului român de a-l susține și de a-l sprijini pe timp de criză) ar deservi pe termen lung cultura României”, a explicat Nanău într-o scrisoare deschisă adresată lui Klaus Iohannis și lui Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii. În plus, el a spus că statul român nu ar trebui să folosească ziua culturii pentru ceremonii, „ci pentru anunțarea și implementarea unor soluții concrete de salvare a sectorului cultural”.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
