România: un colecționar de permise de muncă, dar călătoria muncitorilor are alte destinații

Numărul permiselor de muncă a cunoscut o creștere semnificativă în multe state est-europene, inclusiv în România, unde în 2022 s-au acordat aproape 5.200 de permise de muncă pentru cetățenii din Sri Lanka, reprezentând peste jumătate din totalul permiselor acordate acestei țări în întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, se observă că majoritatea acestor muncitori nu aleg să rămână în România, preferând alte destinații, sugerând că țara noastră nu este neapărat prima opțiune pentru ei în căutarea unui loc de muncă și de trai.

Cifrele arată că numărul de permise de muncă pentru cetățenii extra-comunitari a crescut masiv în ultimii ani în statele est-europene, în frunte cu Croația și România, dar de cele mai multe ori această creștere nu duce la o stabilire a cetățenilor nou-sosiți în statele unde primesc dreptul de muncă. În medie, numărul anual de permise de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene s-a triplat din 2013 până în 2022. În statele vesteuropene această rată de creștere a fost mai scăzută, pentru că aceste state s-au putut alimenta și din migrația provenită din statele est-europene membre ale UE. În statele din Est, rata de creștere a permiselor de muncă a fost mult mai mare. Spre exemplu, în Croația numărul permiselor noi de muncă a crescut cu 8000% între
2013 și 2022, în timp ce în România creșterea a fost de 2200%, ajungând în 2022 la 31.000 de permise de muncă.

Citeste si:

Sursă infografic: Infografic Monitorul Social/Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România

Numărul permiselor de muncă a crescut rapid în majoritatea statelor est-europene, uneori pentru cetățeni proveniți din anumite state din afara UE. Spre exemplu, în 2022, România a acordat aproape 5200 de permise de muncă pentru cetățeni din Sri Lanka, ceea ce reprezintă mai mult de 50% din permisele de muncă acordate acestei țări din întreaga Uniune Europeană. Similar, România a acordat 6700 de permise de muncă pentru cetățeni din Nepal, reprezentând aproximativ 22% din totalul permiselor de muncă acordate cetățenilor nepalezi în UE, și 2600 de permise de muncă pentru cetățeni din Bangladesh, aproximativ 12% din permisele de muncă acordate de UE27 pentru acest stat. Spre deosebire, doar 10% din totalul permiselor de muncă în UE acordate cetățenilor unor state precum Turcia sau Moldova au fost acordate de România în 2022.

Citeste si:

Aceste cifre se referă la primele permise de muncă acordate într-un stat al UE27, permise ce pot fi ulterior prelungite de către angajatori fără a fi nevoie ca statul membru să emită un alt permis similar. În schimb, statul gazdă poate prelungi permisul de muncă anterior acordat, ceea ce duce la posibile neclarități cu privire la numărul total de muncitori extra-comunitari activi pe piața muncii dintr-un stat membru. Cu toate acestea, datele Eurostat arată că majoritatea muncitorilor extra-comunitari nu rămân în România. În timp ce în anul 2022, peste 31000 de permise de muncă au fost acordate, populația extra-comunitară totală, cu permis de ședere, în România în 2022 era de numai 115.000, sub 1% din populația României. De fapt, România are una dintre cele mai scăzute populații extra-comunitare din UE27.

Citeste si:

Sursă infografic: Infografic Monitorul Social/Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România

Nu este de mirare că tinerii continuă să emigreze și elita intelectuală să aleagă alte țări.
Mircea Georană Secretarul general adjunct al NATO

Această problemă a fost semnatală anterior de către Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Acesta a semnalat faptul că indicatorii de dezvoltare umană, printre cei mai slabi în UE, umbresc evoluția României pe plan economic. Geoană a numit acest lucru „Paradoxul Românesc” și se conturează în efecte precum plecarea tinerilor din țară și tendința imigranților de a nu rămâne în țară.

„Ce folos că recuperăm teren faţă de media europeană, dacă indicatorii de dezvoltare umană rămân printre ultimii din Europa? Nu este de mirare că tinerii continuă să emigreze și elita intelectuală să aleagă alte țări. Ne bucurăm că imigranții din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg să rămână în România, însă cauzele acestei alegeri trebuie să ne dea de gândit faţă de orice viitoare politică legată de demografie şi atragere sau păstrare de forță de muncă. De aici, pe scurt, economia creşte, avem toate garanțiile de securitate, dar ţara devine mai șubredă şi vulnerabilă din interior. Putem numi aceasta situație Paradoxul Românesc”, a adăugat Geoană.