FME România: Băncile vor să folosească AI, dar sistemele vechi și datele de slabă calitate le pot bloca planurile

Foto: Ovidiu Udrescu

FME România: Băncile vor să folosească AI, dar sistemele vechi și datele de slabă calitate le pot bloca planurile

Cuprins Articol:
Băncile investesc în inteligență artificială și încearcă să țină pasul cu așteptările tot mai mari ale clienților, însă sistemele informatice vechi și datele de slabă calitate pot transforma aceste investiții în proiecte fără rezultate concrete. Ion Negrea, care conduce FME România de peste 20 de ani, a explicat la Future Banking Summit de ce modernizarea infrastructurii IT și migrarea corectă a datelor sunt esențiale pentru ca băncile să poată beneficia cu adevărat de AI.

FME România este specializată în gestionarea documentelor și a conținutului digital din organizații, precum și în migrarea datelor între platforme informatice. Compania lucrează în special cu industrii care gestionează volume mari de informații și sunt puternic reglementate, precum sectorul financiar, industria farmaceutică și producția industrială. Printre clienții menționați de Ion Negrea se numără Banca Transilvania, Banca Reglementelor Internaționale din Elveția, Pfizer, Novartis și AstraZeneca.

FME România: Revolut a ridicat ștacheta, iar băncile încearcă să țină pasul

Potrivit lui Ion Negrea, modernizarea sistemelor informatice a devenit o necesitate pentru bănci, atât din cauza reglementărilor și a riscurilor asociate tehnologiilor vechi, cât și a presiunii venite din partea clienților.

„Toată lumea dorește să își modernizeze infrastructura. Sunt câteva elemente care împing spre această modernizare și, evident, așteptările clienților reprezintă o mare parte din asta. Nu știu dacă Revolut este în sală, dar de când au venit au setat un standard pe care restul băncilor se chinuie să îl ajungă. Sunt și reglementări care împing spre modernizare, dar și riscuri aferente aplicațiilor vechi care rulează în infrastructura băncii”, a explicat Ion Negrea, reprezentantul FME România.

În același timp, băncile vor să folosească inteligența artificială pentru a deveni mai eficiente și pentru a reduce costurile. Problema este că aceste obiective sunt greu de atins atunci când noile tehnologii trebuie să funcționeze pe sisteme informatice învechite.

„De câțiva ani discutăm foarte mult despre AI, iar promisiunea unei lumi foarte eficiente și cu costuri scăzute nu poate fi realizată, în multe cazuri, lucrând pe o infrastructură veche, pe o infrastructură legacy. Și atunci, cu toate aceste elemente în minte, ajungem la concluzia logică: trebuie să modernizăm infrastructura băncilor”, a precizat Negrea.

De ce 95% dintre proiectele pilot de AI nu au adus rezultatele așteptate

Reprezentantul FME România a făcut referire și la un raport MIT privind implementarea inteligenței artificiale generative în companii. Potrivit cifrelor citate de acesta, 95% dintre proiectele pilot analizate nu au produs rezultatele așteptate, în timp ce doar 5% au generat rezultate semnificative.

Una dintre explicații ține de alegerea proiectelor, dar și de calitatea datelor folosite.

„Probabil ați citit acel raport MIT care a băgat în sperieți toată industria, care spune că 95% dintre proiectele pilot de AI generativ nu aduceau rezultatele scontate. Doar 5% produceau rezultate semnificative. Sunt câteva motive pentru care se întâmplă lucrul acesta. La început, toată lumea încerca să rezolve probleme de marketing, generam foarte mult conținut cu AI, filmulețe, imagini, text. Era foarte ușor, însă rezultatele nu s-au văzut în profitul și pierderea companiilor”, a declarat Ion Negrea.

Dincolo de alegerea unor proiecte care nu aduc beneficii financiare clare, o altă problemă este calitatea informațiilor pe care sistemele AI trebuie să le prelucreze.

De exemplu, dacă o bancă are mai multe înregistrări pentru același client, un agent AI poate ajunge să lucreze cu informații duplicate sau contradictorii, ceea ce afectează rezultatele.

„Unul dintre motivele esențiale pentru care aceste proiecte eșuează este calitatea datelor. Imaginați-vă că avem niște agenți AI care trebuie să ia datele clienților, să le prelucreze și să vină cu un rezultat. Ce se întâmplă dacă agentul AI găsește clienți duplicați? Știm foarte bine problema halucinațiilor. Sunt niște riscuri pe care organizațiile, băncile în cazul de față, trebuie să le rezolve”, a explicat reprezentantul FME România.

FME România: 80% dintre proiectele de migrare a datelor eșuează sau depășesc bugetele și termenele

Pentru a putea folosi eficient noile tehnologii, băncile trebuie mai întâi să își pună ordine în date și să modernizeze aplicațiile vechi. Una dintre soluții este migrarea informațiilor către platforme noi, fie în infrastructura proprie, fie în cloud.

Procesul este însă mai complicat decât pare, mai ales în sectorul bancar, unde volumele de date sunt mari, iar cerințele de reglementare sunt stricte.

„Proiectele de migrare sunt complicate, grele. Este greu să estimezi corect cât vor dura, dacă toate datele au fost migrate corect, dacă nu am pierdut ceva pe drum sau dacă nu le-am alterat în procesul de migrare. Iar în industriile reglementate acestea sunt probleme majore. Din cercetările pe care le-am făcut, se spune că 80% dintre proiectele de migrare fie nu se termină niciodată, fie, dacă se termină, au depășit atât bugetul, cât și termenul stabilit”, a afirmat Negrea.

Acesta a adăugat că, în multe cazuri, proiectele ajung să coste și să dureze de două ori mai mult decât era prevăzut inițial.

O problemă apare atunci când migrarea depinde de scripturi dezvoltate manual de o echipă restrânsă. Dacă un angajat pleacă în timpul proiectului, ceilalți pot avea dificultăți în a înțelege sau continua munca acestuia.

„După primul nostru proiect de migrare, acum 20 de ani, la o organizație mare din Germania, am spus că trebuie să existe o modalitate mai bună decât abordarea intuitivă. Pui o echipă de oameni să facă niște scripturi și cumva să mute datele dintr-o aplicație veche într-una nouă. Dar ce se întâmplă dacă echipa își schimbă componența la mijlocul proiectului? Nu mai știe nimeni ce scripturi a făcut colegul care a plecat și poate trebuie să reia cineva munca”, a explicat reprezentantul FME România.

În opinia sa, băncile au nevoie de o fundație digitală solidă, în care datele să fie corecte, accesibile și pregătite pentru utilizarea de către angajați și sistemele AI.

Future Banking Summit este un eveniment FutureBanking.ro, organizat de IC Events, Main Partner Visa, Gold Partners Evrotrust, fme Romania, Data Core Systems, Qoobiss, Entrust, Mastercard, Matricia, DoAff, FIS, Wonderful AI, COMARCH, BCR, Silver Partners ING Bank, Filip & Company, AUSTRIACARD Holdings, BLIK, Mediatel Data, Zitec, Nexent Bank, Namirial, Imobiliare.ro Finance, CEC Bank, NetApp by ALEF, Dendrio, SelfPay, Quadient, Adastra, CEC Bank, certSIGN, Easy Print Services, Salt Bank, Sponsors UniCredit Bank, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

Personalizate pentru tine