Dialog cu ONG-uri ecologiste: Responsabilitatea companiilor fata de mediu
Care sunt motivele pentru care tot mai multe companii din Romania vor sa fie percepute ca responsabile fata de mediu? Exista beneficii concrete pe care le obtin companiile ca urmare a unei astfel de perceptii? Acestea sunt doar cateva intrebari la care au raspuns 5 reprezentanti ai unor ONG-urile de mediu, intr-un proiect sustinut de www.responsabilitatesociala.ro, un program care isi propune sa convinga companiile romanesti sa investeasca in dezvoltarea societatii si a comunitatilor in care functioneaza.
- De ce credeti ca tot mai multe companii din Romania vor sa fie percepute ca responsabile fata de mediu? Exista beneficii concrete pe care le obtin companiile ca urmare a unei astfel de perceptii?
- Cum poate publicul sa distinga intre o companie care este in mod autentic responsabila fata de mediu si una care practica "greenwashing"-ul?
- Cat de important este un raport de CSR al unei companii si ce informatii se asteapta un ONG de mediu sa gaseasca intr-un astfel de raport?
- Puteti nominaliza companii, din Romania sau din strainatate, care, datorita practicilor lor de comunicare, pot fi acuzate de "greenwashing"? Dar exemple de buna practica?
- Ce fac la ora actuala ONG-urile de mediu pentru a determina companiile sa aiba un angajament autentic fata de mediu? (puteti sa va referiti in special la organizatia dumneavoastra)
- In ce masura dumneavoastra sau alte ONG-uri de mediu sunteti consultati de companiile care vor sa fie recunoscute ca responsabile fata de mediu? Cum ar trebui sa se desfasoare lucrurile in mod normal, in aceasta privinta?
4 Puteti nominaliza companii, din Romania sau din strainatate, care, datorita practicilor lor de comunicare, pot fi acuzate de "greenwashing"? Dar exemple de buna practica?
Dragos Bucurenci
Director, Asociatia MaiMultVerde
Nu pot nominaliza companii, pentru ca "greenwashing" se refera in primul rand la campanii de comunicare care induc in eroare publicul cu privire la practicile unei companii. Nu cred ca la noi s-a ajuns inca atat de departe, in mare parte si din cauza reticentei companiilor din Romania de a vorbi in cifre. Sigur ca au loc exagerari, dar, atata vreme cat ele au loc la nivel metaforic, e foarte greu sa dai un verdict.
Dintre cazurile foarte cunoscute, mie campania "Povestea adevarata" a companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), mi s-a parut ca avea un iz de greenwashing. Pentru ca incerca sa transforme o problema de mediu transfrontaliera intr-o problema sociala locala. Si pentru ca punea accentul pe rezolvarea unor probleme de mediu deja existente, minimizand riscul potential creat de noua exploatare.
Si mai am un exemplu de "greenwashing" la carte: pornind de la faptul ca ionul CN se gaseste in cantitati infinitizimale in tesuturile vii, asta-vara RMGC distribuia la Rosia Montana niste fluturasi cu urmatorul text: "Cianura inseamna viata". No comment.
In ce priveste exemplele de buna practica, iertata fie-mi lipsa de modestie, va invit sa vizitati sectiunea Proiecte pe maimultverde.ro.
Dintre cazurile foarte cunoscute, mie campania "Povestea adevarata" a companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), mi s-a parut ca avea un iz de greenwashing. Pentru ca incerca sa transforme o problema de mediu transfrontaliera intr-o problema sociala locala. Si pentru ca punea accentul pe rezolvarea unor probleme de mediu deja existente, minimizand riscul potential creat de noua exploatare.
Si mai am un exemplu de "greenwashing" la carte: pornind de la faptul ca ionul CN se gaseste in cantitati infinitizimale in tesuturile vii, asta-vara RMGC distribuia la Rosia Montana niste fluturasi cu urmatorul text: "Cianura inseamna viata". No comment.
In ce priveste exemplele de buna practica, iertata fie-mi lipsa de modestie, va invit sa vizitati sectiunea Proiecte pe maimultverde.ro.
Dana Caratas
Coordonator, WWF Romania
Am mentionat mai sus (n.r. la intrebarea 2) cateva exemple de practici de comunicare care nu se incadreaza la "proiecte durabile de responsabilitate fata de mediu". Publicul interesat poate identifica acele companii care utilizeaza cu precadere astfel de practici, care nu comunica in rapoarte de CSR sau pe pagina de internet sau care nu furnizeaza la cerere informatii despre impactul pe care propriile operatiuni il au asupra mediului, despre rezultatele campaniilor de mediu pe care le desfasoara sau care incearca sa mascheze efectele pe care le au asupra mediului, prin clipuri publicitare bine realizate sau rapoarte lucioase si frumos colorate.
Radu Mititean
Director Executiv, Clubul de Cicloturism Napoca
Foarte greu de facut nominalizari, pentru a nu face discriminari.
Pentru ca marea majoritate a pretentiilor de "responsabilitate fata de mediu" sunt prezentarea mestesugita din punct de vedere publicitar a indeplinirii unor conditii care sunt oricum impuse de legislatie sau de factori economici (ex. pt reducerea costurilor de mediu ale productiei / prestatiilor respective). A se vedea de exemplu greenwashing-ul practicat pe scara larga de marea majoritate a industriei auto, a industriei petroliere si miniere, a industriei chimice etc. In loc sa prezinte actiunile lor in domeniu ca pe o asumare morala a consecintelor negative (desi tolerate de legislatie) pe care le au asupra mediului, sau ca pe o incercare de compensare partiala sau simbolica a acestora, asemenea companii au ajuns sa pozeze in actori importanti ai apararii mediului...
In cazul exemplelor de buna practica nu ne putem pronunta. Nu dispunem de informatiile si posibilitatile practice de verificare pentru a distinge cazurile ce ar putea fi considerate "bune practici" de cazurile de "greenwashing".
Pentru ca marea majoritate a pretentiilor de "responsabilitate fata de mediu" sunt prezentarea mestesugita din punct de vedere publicitar a indeplinirii unor conditii care sunt oricum impuse de legislatie sau de factori economici (ex. pt reducerea costurilor de mediu ale productiei / prestatiilor respective). A se vedea de exemplu greenwashing-ul practicat pe scara larga de marea majoritate a industriei auto, a industriei petroliere si miniere, a industriei chimice etc. In loc sa prezinte actiunile lor in domeniu ca pe o asumare morala a consecintelor negative (desi tolerate de legislatie) pe care le au asupra mediului, sau ca pe o incercare de compensare partiala sau simbolica a acestora, asemenea companii au ajuns sa pozeze in actori importanti ai apararii mediului...
In cazul exemplelor de buna practica nu ne putem pronunta. Nu dispunem de informatiile si posibilitatile practice de verificare pentru a distinge cazurile ce ar putea fi considerate "bune practici" de cazurile de "greenwashing".
Petruta Moisi
Presedinte, Centrul de Consultanta Ecologica Galati
Greu de dat fara a lua in calcul posibilele consecinte. In general, de exemplu, sunt acele intreprinderi aflate sub incidenta Directivei IPPC (Control si Prevenire Integrata a Poluarii), un numar foarte mare la nivelul Romaniei, 658 sau 638, parca. Multora li s-a refuzat eliberarea acordului integrat de mediu (data limita 30 octombrie 2007). In cazul celor care au primit un asemnea acord, planul de conformare si masurile (unele pana in 2014???) nefiind respectate, de aici controale, amenzi, retragerea acordului, e drept in foarte putine cazuri.
Dar exemple de buna practica? Sunt multe, majoritatea straine, GM, Nike, multe din Suedia, etc. In Romania, s-a remarcat PETROM prin programul "Respect pentru viitor" (isi face si publicitate asidua); HOLCIM dezvolta strategii coerente in domeniul educatiei si al dezvoltarii comunitare durabile prin proiecte devenite traditionale, "Construieste-ti viitorul", "Noua ne pasa". Vodafone prin "Parteneriat pentru viata", CARPATCEMENT, Coca-Cola HBC. Aceasta din urma in programul "Danube Box", educatie ecologica la nivel de Bazin Hidrografic Dunare.
Dar exemple de buna practica? Sunt multe, majoritatea straine, GM, Nike, multe din Suedia, etc. In Romania, s-a remarcat PETROM prin programul "Respect pentru viitor" (isi face si publicitate asidua); HOLCIM dezvolta strategii coerente in domeniul educatiei si al dezvoltarii comunitare durabile prin proiecte devenite traditionale, "Construieste-ti viitorul", "Noua ne pasa". Vodafone prin "Parteneriat pentru viata", CARPATCEMENT, Coca-Cola HBC. Aceasta din urma in programul "Danube Box", educatie ecologica la nivel de Bazin Hidrografic Dunare.
Liviu Mihaiu
Presedinte, Asociatia Salvati Dunarea si Delta
Coca Cola si Petromul sunt exemple bune (n.r. "exemple de buna practica"). Bancile, corporatiile producatoare de bunuri de larg consum si toate combinatele industriale din Romania sunt exemple groaznice! Desi, aici, la atributul "nesimtire corporatista" cred ca se-nscriu cam 90% din companiile ce opereaza pe teritoriul Romaniei.