15.000 de angajati din invatamantul romanesc au ramas fara job in 2009
Aproape 15.000 de angajati din sistemul de invatamant, in mare parte profesori, au ramas fara un loc de munca in 2009, in conditiile in care, la nivel national, numarul somerilor a crescut de la 403.441, cat erau la inceputul lui 2009, la 709.383. La sfarsitul lui 2009, in sistemul de invatamant romanesc lucrau 395.100 de oameni, in scadere cu 14.600 de salariati fata de inceputul anului trecut, arata datele Institutului National de Statistica (INS).
Astfel, 2% din numarul total al somerilor inregistrati la sfarsitul anului trecut a fost reprezentat de personalul educational.
Numarul profesorilor care si-au pierdut jobul in 2009 ar fi mai ridicat, potrivit datelor centralizate de Federatia Sindicatelor Libere de Invatamant (FSLI).
“Peste 17.000 de salariati din sistemul de invatamant, in mare parte profesori, si-au pierdut locul de munca anul trecut, in vreme ce pentru 2010 estimam inca 15.000 de concedieri. Foarte multi din cei care si-au pierdut locul de munca anul trecut au ajuns in aceasta situatie din cauza comasarii claselor”, spune Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere de Invatamant (FSLI).
Numarul angajatilor din sistemul de invatamant a depasit de fiecare data in ultimii patru ani 400.000 de persoane, in conditiile in care salariatii din invatamant reprezinta o treime din totalul bugetarilor de pe plan local, respectiv 1,2 milioane. 2010 este primul an care personalul din invatamant a coborat sub valoarea de 400.000.
Chiar daca personalul din invatamant se reduce pe zi ce trece, pe fondul crizei, numarul elevilor si studentilor tinde sa ramana constant, in jurul valorii de 4,3 milioane de oameni.
Astfel, reducerea personalului afecteaza direct raportul de elevi sau studenti si cadrele didactice aferente, ceea ce se traduce ulterior intr-o scadere calitativa a invatamantului.
In vreme ce numarul prescolarilor si elevilor ce revin la un cadru didactic a ramas constant sau chiar a scazut in perioada 2005-2009, numarul de studenti raportat la un profesor a ajuns la 28 la sfarsitul anului universitar 2008/2009, fata de 23, cat se inregistra la finele anului universitar 2005/2006.
Lipsa profesorilor pe plan local este vizibila si la nivelul Europei, Romania fiind printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat la numarul de elevi si studenti de pe continent.
Astfel, la nivelul anului 2006, fiecare profesor roman era responsabil de pregatirea a 15,7 studenti, in timp ce in Franta raportul era de un profesor la 10,3 studenti, iar in Portugalia raportul era de 1 la 7,5. Pe primul loc in ceea ce priveste raportul de studenti la numarul de cadre didactice se afla Portugalia, urmata de Spania, cu un raport de 1 la 7,8, arata datele Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene.
“O medie de un cadru didactic la 24-25 de studenti ar fi una corecta pentru ca trebuie sa tinem cont de profilul fiecarei universitati”, spune Victor Ciupina, rector la Universitatea Ovidius, din Constanta.
Din cauza deficitului de profesori de pe piata locala a fortei de munca, institutia de invatamant are 800 de cadre didactice, dintr-un necesar de peste 1.300 de posturi.
“Cred ca acest raport care exista la universitatea noastra intre numarul de cadre didactice si numarul de posturi este la fel in majoritatea universitatilor”, mentioneaza Ciupina.
Reducerea numarului de profesori nu afecteaza doar studentii, prin cresterea numarului de studenti ce revin unui cadru didactic, ci si universitatile, care se vad nevoite sa-si reduca anual numarul de locuri scoase la concurs.
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), una din cele mai importante institutii de invatamant superior din Romania si unul din principalii furnizori de personal pe piata fortei de munca, a fost nevoita sa-si reduca numarul de cursanti, la inceputul anului universitar 2009/2010, pana la 38.000-39.000, de la 45.000, cati erau la inceputul anului universitar 2008/2009.
Diferente salariale uriase: un profesor debutant castiga 900 de lei, un rector - 4.500 de euro
Piata fortei de munca din sistemul de invatamant sufera enorm si din pricina diferentelor salariale care exista intre cei ce abia incep sa profezeze, renumerati lunar cu mai putin de 1.000 de lei net, si rectorii anumitor universitati, care castiga mii de euro in fiecare luna. “Un profesor care abia a iesit de pe bancile facultatii are un salariu de incadrare de 900 de lei, in vreme ce in tarile din Vestul Europei salariile pornesc de la 1.000 de euro. Consider ca salariul mediu din sistemul romanesc de invatamant ar trebui sa fie la un nivel dublu fata de cat este in momentul de fata pentru a spori actul de predare”, precizeaza Cornea, presedintele FSLI.
Castigul salarial mediu net din invatamant se ridica la 1.644 de lei (397 de euro), potrivit datelor INS, fiind de peste 11 ori mai mic decat venitul lunar al anumitor rectori locali, care ajung sa depaseasca si 4.500 de euro.
Veniturile lunare ale unui rector se compun din salariul de profesor, indemnizatia de conducere a institutiei de invatamant superior, precum si din castigurile obtinute de pe urma activitatilor de cercetare intreprinse de acesta.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educatiei, in prezent rector la Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), a incasat in 2007, atat din indemnizatia de deputat, cat si din cea de rector al UPB, venituri totale de peste 184.000 de lei, echivalentul a peste 55.000 de euro anual, respectiv aproape 4.600 de euro lunar.
“Nu este normal ca veniturile lunare ale unui rector sa ajunga la 4.500-5.000 de euro lunar, chiar si in conditiile in care rectorul primeste o indemnizatie de conducere, precum si bani de pe urma activitatilor didactice pe care le depune. Nu as putea spune insa care ar fi suma corecta pe care ar trebui sa o primeasca lunar un rector”, afirma Victor Ciupina (foto), rectorul Universitatii Ovidius, din Constanta.
Ciupina nu si-a depus inca declaratia de avere aferenta anului 2009, insa, potrivit documentului postat la jumatatea anului trecut pe site-ul institutiei de invatamant pe care o conduce, el a incasat in 2008 venituri de 207.553 de lei (56.358 de euro), adica aproape 4.700 de euro lunar.
Pe langa veniturile obtinute exclusiv ca rector, Ciupina a incasat in 2008 si 36.993 de lei (10.000 de euro), reprezentand “salariu in afara functiei de baza”, banii pe care i-a primit de la Academia Oamenilor de Stiinta.
Un alt rector cu venituri lunare de peste 4.000 de euro este Gheorghe Rosca, reprezentantul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucuresti, institutie care reprezinta unul din cei mai importanti furnizori de personal de pe piata fortei de munca.
Potrivit declaratiei de avere pe care a depus-o in prima jumatate a anului trecut, Rosca a incasat in 2008 venituri lunare de peste 4.200 de euro, cei mai multi bani revenindu-i in urma activitatilor de predare.
In conditiile in care veniturile lunare ale anumitor rectori sar de 4.500 de euro, castigul salarial mediu brut din invatamant a crescut doar cu 38,1% in patru ani, de la 1.673 de lei, cat era in ianuarie 2006, la 2.312, in ianuarie 2010.
Sursa foto: Universitatea Ovidius
Formarea profesorilor lipseste aproape in totalitate
Angajatorii de pe piata locala reclama adesea slaba pregatire a absolventilor de facultate, insa companiile uita un aspect foarte important: institutiile de invatamant superior produc foarte putini absolventi de top din cauza lipsei de instruire a cadrelor didactice. “Profesorii ar trebui sa fie mai bine pregatiti inca din timpul facultatii, astfel incat sa se puna accentul pe metodologia si tehnicile de predare, nu doar pe teorie. De asemenea, pe perioada in care predau, profesorii ar trebui sa beneficieze de cursuri continue de formare. Mai mult, ar trebui implementat un sistem coerent de selectie a profesorilor, pentru ca sunt multi care sunt respinsi de pe piata fortei de munca si ajung sa lucreze in educatie, fara a avea competentele necesara sa faca acest lucru”, spune Cornea, presedintele FSLI.
Formarea profesionala a profesorilor ar putea fi asigurata fie de catre Ministerul Educatiei, fie de fiecare institutie de invatamant in parte. De asemenea, profesorii ar putea apela si la anumite firme specializate de training, pentru a-si dezvolta anumite aptitudini specifice actului de predare.
“Mi s-a mai intamplat sa am profesori la training, dar rar. Acei profesori erau mai degraba trimisi de companii private pentru dobandirea altor abilitati - nu pentru cele pe care le predau. In general, cred ca nu vin la cursuri de formare profesionala pentru ca se plafoneaza la a fi <<profesori>> si nu li se insufla din facultate o alta alternativa/metoda/posibilitate de a fi profesori”, afirma Sabin Gilceava (foto), senior partner in cadrul grupului de firme de training Trend Consult.
Reprezentantul furnizorului de servicii profesionale considera ca zonele deficitare ale profesorilor, care ar putea fi imbunatatite prin training, sunt abilitatile de prezentare si structurarea cursurilor, astfel incat studentii sa se orienteze pe latura practica a lucrurilor, precum si dezvoltarea unei capacitati analitice.
“De multe ori, profesorii se cred atotstiutori in domeniu si pica in aceeasi capcana ca aceea a managerului care nu are incredere in oamenii lui. Studentii, chiar daca nu au toate notiunile dobandite, pot compensa prin creativitate, energie si dorinta de munca”, subliniaza Gilceava.
Lipsa de pregatirea a profesorilor se traduce automat intr-o lipsa de pregatire a elevilor/studentilor. Ca urmare, Romania ocupa locul al 47 in programul pentru evaluare internationala a elevilor (PISA), dintr-un total de 57 de tari participante la analiza care a fost facuta pentru ultima oara in 2006.
