Mititelu, BCR: Bancile nu iti pot acorda finantare doar pentru ca ai o idee de afaceri
Creditul bancar este varianta de finantare aleasa de 30% dintre participantii la un sondaj al companiei de consultanta si audit EY.
Totusi, dupa startul crizei, bancile isi selecteaza mult mai atent clientii carora le acorda credite si adesea evita sa finanteze afaceri riscante, asa cum de altfel sunt considerate majoritatea start-up-urilor.
“Ne aflam intr-un nou cadru, apetitul de risc este la un alt nivel. Bancile nu sunt nici fonduri de investitii, nici laboratoare de business si nici nu sunt institutii europene care ofera subventii in sprijinul antreprenorilor. In prezent pentru o banca gradul de risc al afacerii pe care o finanteaza este cel mai important factor atunci cand ia decizia de a acorda sau nu un credit”, a declarat Sorin Mititelu, director executiv segmente retail BCR, in cadrul celei de-a treia editii a conferintei "Antreprenor, caut finantare", organizata de Wall-Street.ro, cu sprijinul EY, Enterprise Investors si Erste Asset Management.
Acesta adauga faptul ca antreprenorii nu trebuie sa se asteapte sa obtina finantare din partea unei banci doar pentru ca au o idee de afacere. „Exista anumite produse de finantare pentru companiile aflate la inceput de drum insa acestea se bazeaza pe activele afacerii, nu pe afacerea in sine. Nu poti avea finantare doar pentru ca ai o idee. Din acest motiv finantarile pentru astfel de companii apar abia dupa primul an de activitate, in niciun caz la debut, si chiar si in acest caz vorbim de sume mici”. Sorin Mititelu a concluzionat afirmand ca in prezent creditul bancar nu mai poate sa fie considerat singurul instrument care sa genereze crestere economica, asa cum s-a intamplat pana in 2008.
Fotografii, realizate de Mircea Dragos Photography
Nacu, Enterprise: Vrem sa vedem antreprenori care stiu ce vor face peste 4 ani si care sunt dispusi sa imparta compania si cu altcineva in afara de sotie
Daca bancile se feresc cu orice pret de riscuri, nu acelasi lucru se poate spune si despre fondurile de private equity, care pun pe primul loc perspectivele companiei inainte de a lua decizia de a investi intr-o afacere.
„Ce cauta un fond de private equity? Companii care au crestere si care au un avantaj competitiv in piata – care pot deveni lideri de piata. Azi este din ce in ce mai greu sa gasesti astfel de companii, mai ales pentru ca regiunea Europei Centrale si de Est nu mai este la fel de atractiva ca in trecut”, a declarat Cristian Nacu, partener in cadrul fondului de investitii Enterprise Investors, unul dintre cele mai mari din ECE.
Managerul a mai spus ca atunci cand Enterprise Investors cumpara pachetul majoritar al unei companii fondul este interesat mai ales de businessuri mature sau dezvoltate de antreprenori care au un plan clar pe termen mediu.
„Stabiliti o strategie si nu traiti de pe o zi pe alta! Un antreprenor trebuie sa stie unde vrea sa ajunga firma lui in 4-5 ani. De asemenea, daca vreti finantare de la un fond de investitii trebuie sa fiti dispusi sa acceptati un partener in actionariat. Sunt antreprenori care isi doresc sa lucreze cu fonduri de investitii, dar care ne-au spus ca ei iau deciziile de board dimineata, in pat, cu nevasta si nu s-ar simti confortabil sa schimbe acest lucru. Din pacate, nu putem finanta astfel de companii”, a spus Nacu.
De altfel, studiul EY arata ca majoritatea antreprenorilor romani considera ca pastrarea independentei in deciziile de business este mai importanta decat costurile mici atunci cand aleg o sursa pentru finantarea afacerii.
Noul sef al Busei vrea sa convinga firmele sa ridice bani din piata. Antreprenorii vor sa vada mai intai "coada" la listari
Finantarea prin intermediul bursei este in prezent ultima varianta pe care antreprenorii o iau in calcul atunci cand au nevoie de bani, arata studiul EY.
Ludwik Sobolewski, noul director general al Bursei de Valori Bucuresti, afirma ca vrea sa schimbe acest lucru, insa pana sa ii convinga pe oamenii de afaceri sa isi listeze companiile va mai avea mult de lucru.
„Eu nu exclud listarea pe Bursa. Daca as avea nevoie de finantare pentru un proiect foarte important al companiei in mod evident as lua in considerare si vanzarea unui pachet de actiuni pe Bursa. Totusi, noua la Fan Courier ne place sa fim in trend. Vreau sa vad un trend al listarilor, un trend al antreprenorilor interesati sa isi aduca firmele in piata de capita”, a spus Felix Patrascanu, fondator al companiei de curierarat Fan Courier.
La randul sau, Sobolewski a declarat ca in urmatoarele saptamani va fi demarat si primul IPO din ultimii cinci ani al unei companii private romanesti, facand evident referire la listarea producatorului de materiale de constructii Adeplast.
Intrebat despre masurile pe care le va lua pentru atragerea in piata a companiilor antreprenoriale, Ludwik Sobolewski a declarat ca Bursa de la Bucuresti trebuie sa isi reformeze segmentul destinat acestora, situatia actuala nefavorizand nici opertorul de piata, nici societatile in sine.
„In Romania, teoretic exista companii listate din aceasta categorie (n.red. IMM) insa nu pot spune ca situatia actuala este benefica pentru ele sau chiar pentru Bursa. Sistemul trebuie reformat; cel mai usor cred ca ar fi sa atragem noi companii antrepronoriale intr-un mediu nou format si care sa fie in acelasi timp reglementat”, afirma Sobolewski.
Emisiunile de obligatiuni ar trebui de asemenea sa fie luate serios in considerare de companiile romanesti care vor finantare, subliniaza Mihai Purcarea, Chief Investment Officer Erste Asset Management.
„Anul trecut am investit 200 mil. euro majoritatea in obligatiuni care din pacate au fost straine. Am prefera ca aceste sume sa se duca spre companiile romanesti. Este o solutie de finantare foarte buna pentru antreprenorii care nu vor sa renunte la actiuni si care in acelasi timp isi doresc sa atraga bani pe o perioada mai mare decat un credit bancar o poate permite”, a mentionat oficialul Erste AM.
Leonard Orban: Fondurile europene vor merge spre pe IMM-uri intre 2014 si 2020
Daca antreprenorii cu firme de mici dimensiuni nu pot atrage mereu finantare din partea fondurilor de investitii sau a bancilor, o solutie ar putea sa vina din partea institutiilor europene.
Leonard Orban, partener al Orban Biris European Consultants si fost ministru al Afacerilor Europene, spune ca Fondurile europene alocate Romaniei pentru perioada 2014 si 2020 vor pune accentul pe companiile mici si mijlocii si foarte putin pe intreprinderile mari.
„ In viitorul exercitiu financiar vor exista insa o serie de restrictii, cea mai importanta fiind cea legata de eligibilitatea intreprinderilor in functie de dimensiunea acestora. Astfel, intreprinderile mari nu vor putea depune proiecte decat pentru proiecte de cercetare, dezvoltare si inovare (OT1) sau pentru eficienta energetica (OT4). Investitiile productive care au fost atat de populare in actuala perioada de programare pe POS CCE nu vor putea fi finantate decat pentru IMM-uri. Intreprinderile mari vor putea fi eligibile si pentru OT2 (ICT), dar doar in situatia in care proiectele implica si cooperari cu IMM-uri”, a explicat Orban.
El a afirmat ca in perioada 2014-2020 Romania va avea acces la fonduri europene de 28,9 miliarde de euro (fonduri de coeziune si pentru dezvoltare rurala) fata de 27,9 miliarde de euro (fonduri de coezeiune, pentru dezvoltare rurala si pentru piscicultura) in perioada 2007-2013. In prezent, rata de absorbtie pentru fondurile de coeziune din perioada 2007-2013, fonduri in valoare de 19,7 miliarde de euro, este de 23,46%. De asemenea, platile interne catre beneficiari au ajuns la un procent de 30,77%.
