Piata astepta noul regulament
Banca centrala a decis, la finele saptamanii trecute, sa reduca nivelul provizioanelor constituite pentru creditele clasificate ca “pierdere”, reprezentand restante de peste 90 de zile sau finantari pentru care s-au initiat proceduri judiciare, cu maximum 25% din valoarea garantiilor.“Masura BNR era mult asteptata de piata bancara si absolut necesara in conditiile actuale, deoarece numarul cazurilor de intarzieri la plata creditelor cu 90 zile s-a inmultit exponential in ultimele luni, determinand cresterea costurilor cu provizioane ale bancilor, care in cele din urma s-ar fi transmis in costurile creditelor acordate clientelei”, spune Melania Hancila, seful departamentului de cercetare si strategie din cadrul Volksbank Romania, al treilea jucator ca marime din sistemul bancar local, dupa active.
Aceasta reglementare este menita sa diferentieze creditele de consum de cele cu garantii, deoarece nu era oportuna tratarea acestora in termeni egali. “Astfel, bancile au posibilitatea de a diminua valoarea provizioanelor constituite cu 25 % din valoarea colateralelor, ceea ce va duce la scaderea valorii provizioanelor pentru creditele cu garantii imobiliare”, a declarat Hancila. Cu alte cuvinte, mai multi bani la dispozitia institutiilor de credit.
Ea a mai spus ca masura luata de banca centrala va conduce la imbunatatirea profitabilitatii bancilor si implicit la cresterea impozitului pe profit datorat statului, precum si la imbunatatirea lichiditatii din piata bancara, care ar putea fi redirectionata spre finantarea clientilor.
“Decizia BNR este binevenita, avand in vedere atat incetinirea puternica a creditarii din ultima perioada, cat si faptul ca, prin eventuala crestere a creditelor neperformante, bancile ar fi fost nevoite sa suplimenteze capitalul”, considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, jucator din top10 pe piata bancara romaneasca.
Banca Nationala a Romaniei a publicat in ultima zi a saptamanii trecute noul regulament privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea provizioanelor specifice de risc de credit.
BNR a aprobat noul regulament
Care era situatia inainte de aprobarea noului regulament?
Cadrul de reglementare anterior nu permitea ajustarea nivelului provizioanelor pentru creditele restante de mai mult de 90 de zile.Proiectul de regulament a fost realizat in urma discutiilor pe care BNR le-a avut cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB), potrivit bancii centrale.
Cu toate acestea, institutiile de creditare nu pot reduce provizioanele in cazul expunerilor reprezentand dobanzi curente sau restante atasate creditelor cu intarzieri de plata mai mari de 90 de zile, potrivit noului regulament.
"Garantiile aferente expunerilor reprezentand dobanzi curente/restante, atasate creditelor/plasamentelor de la alineatul 1 nu se iau in considerare, coeficientul care se aplica sumelor aferente respectivelor garantii avand valoarea zero", conform articolului 14, alineatul 3, informeaza NewsIn.
BNR apreciaza ca noul cadru de reglementare are ca obiectiv apropierea treptata a reglementarilor nationale de standardele internationale de raportare financiara (IFRS) in ceea ce priveste regimul garantiilor aferente creditelor intarziate la plata de mai mult de 90 de zile in procesul de constituire a provizioanelor, potrivit aceluiasi comunicat BNR.
Potrivit legislatiei in vigoare, regulamentul modificat intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Analistii raman sceptici referitor la relansarea creditarii
In pofida faptului ca toata piata bancara astepta aceasta noua reglementare a bancii centrale, specialistii nu se vad prea apropiata relansarea creditarii – cel putin nu ca urmare directa a noului regulament adoptat de BNR.“Din pacate insa, nu ma astept la un efect semnificativ in ceea ce priveste activitatea de creditare. E posibil sa aiba loc o usoara temperare a scaderii, insa nu o revigorare a creditarii”, comenteaza Chidesciuc.
Bancherii spun ca problema majora pentru creditare la aceasta data este lipsa cererii, ca urmare a contractiei incepute in trimestrul patru 2008 si a ratelor de dobanda ridicate, cauzate de lichiditatea redusa de pe piata financiara globala. Astfel, masuri suplimentare de reducere a ratelor de dobanda, atat pe termen scurt cat si pe termen lung, de exemplu de un an, par a fi cerute de piata, potrivit lui Chidesciuc.
El afirma ca prin reducerea ratelor de dobanda o parte a cererii insolvabile ar fi transformata in cerere solvabila.
“In acest sens ar putea actiona scaderea RMO (rezervelor minime obligatorii), la lei si valuta, care ar putea ieftini ambele tipuri de credite impreuna cu un cadru mai transparent al operatiunilor de politica monetara, care ar permite bancilor o siguranta sporita referitoare la finantarea de pe piata monetara (in prezent, majoritatea tranzactiilor sunt pe termen de maxim o saptamana, iar creditele acordate au, de regula, termene mai mari de 1 an)”, a mai explicat Chidesciuc. El spune ca in momentul de fata ar fi de dorit o ieftinire a creditelor in moneda nationala, si mai putin a celor in valuta.
Un impact limitat al acestei masuri privind relansarea creditarii vede si Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank Romania, a patra banca din sistemul autohton, dupa volumul activelor.
“Impactul noii masurii BNR asupra creditari nu va fi unul substantial si in niciun caz nu poate fi vorba despre relansarea acesteia, mai degraba va fi o usurare , la nivelul bancilor, in ceea ce priveste presiunea pe provizioane si capital, dar sa spunem ca de aici se vor da mai multe credite, cred ca este o cale lunga”, a declarat Ionut Dumitru.
Ce sa mai asteptam de la banca centrala?
Potrivit specialistilor, BNR va mentine in perioada urmatoare caracterul restrictiv al politicii monetare, ”iar eventualele masuri in sprijinul creditarii vor fi luate fara sacrificarea obiectivului de stabilitate a preturilor si a celui de ajustare a deficitului de cont curent sub 10% din PIB in 2009,obiective esentiale pentru Romania in cadrul crizei fianciare mondiale”, afirma Florin Eugen Sinca, analist in cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR), cea mai mare banca dupa active de pe piata locala.Economia romaneasca a reactionat diferit pana in prezent in fata efectelor crizei iar rata inflatiei nu a scazut puternic la fel ca in alte tari. “Totodata, oferta inca insuficienta de bunuri si servicii autohtone implica o prudenta sporita in luarea unor decizii de impulsionare a creditarii deoarece un prim efect advers ar putea fi stimularea din nou a importurilor si readancirea deficitului comercial”, a detaliat Sinca pentru Wall-Street.
Estimarea analistului BCR indica in acest context mentinerea la acelasi nivel atat a dobanzii de politica monetara cat si a rezervelor minime obligatorii pentru lei si valuta in cadrul sedintei de politica monetara din 31 martie.
O posibila scadere a RMO in urmatoarea sedinta de politica monetara ar fi posibila numai in cazul in care se va ajunge la certitudine in ceea ce priveste acordul cu FMI si Comisia Europeana si vor fi informatii sigure in acest sens, crede Ionut Dumitru. “Doar asa ne putem astepta la aceasta relaxare a politicii BNR, pentru ca altfel nu se va intampla nimic” afirma analistul Raiffeisen.
El vede posibila o scaderea a RMO mai mult pentru valuta, desi in cazul in care conditiile privind acordul cu FMI se vor concretiza, nu exclude nici varianta scaderii RMO la lei.
