Structura noului sistem alternativ de tranzactionare
Sistemul va cuprinde trei mari sectiuni. In prima categorie, titluri de capital, se vor tranzactiona actiuni si obligatiuni ce nu se califica pentru piata reglementata a BVB. “Noul sistem va oferi acces la finantare si tranzactionare mai multor categorii de companii, pe o piata mai relaxata. Speram ca in timp firmele romanesti sa isi dea seama de beneficiul listarii la bursa si sa intre pe acest sistem”, a declarat Stere Farmache (foto), presedintele Bursei de Valori Bucuresti.
Astfel, vor fi patru mari sectoare: titluri de capital, ce va cuprinde categoriile I si II pentru actiuni si drepturi, sectorul titluri de credit (obligatiuni), sectorul titluri de participare la organismele de plasament colectiv, ce va cuprinde actiuni si unitati de fond, si sectorul alte instrumente financiare, rezervat pentru noutati.
Categoria a doua este pentru instrumente financiare admise la tranzactionare si pe o alta piata reglementata din Uniunea Europeana – aici brokerii activi pe alte piete vor putea sa publice cotatii de vanzare – cumparare pe aceasta categorie, pe emitenti tranzactionati la alta bursa.
Categoria ofera si posibilitatea tranzactionarii de instrumente admise si pe o piata reglementata din Romania, desi oficialii BVB au explicat ca scopul nu este de a face concurenta pietei principale a BVB.
Initiativa aducerii pe CAN va apartine unui intermediar activ pe ambele piete, conectarea celor doi depozitari este o conditie obligatorie, dar pentru ca este vorba de o forma de arbitraj, nu va fi nevoie de acordul emitentului, a explicat Anca Dumitru, director general al Bursei de Valori Bucuresti.
“Prin intermediul brokerului propriu, intr-un mediu cunoscut, utilizand moneda locala, cel putin pentru inceput, investitorii romani vor putea avea acces la emitenti straini.
Cea de-a treia categorie este New market, unde vor fi listate societati noi, start-up-uri sau companii delistate anterior. Reprezentantii BVB au explicat ca la aceasta categorie este posibila chiar tranzactionarea Fondului Proprietatea, evitand sa explice daca au fost deja purtate discutii in acest sens.
“Sectiunea vizeaza atragerea catre mediul bursier al unor societati care nu se tranzactioneaza pe o alta piata. Initiativa poate apartine emitentului, unui intermediar sau Bursei, iar pentru protectia investitorilor, BVB trebuie sa asigure un nivel minim de informare privind emitentul si actiunile sale”, a mai explicat directorul BVB.
Regulile de tranzactionare pe acest sistem vor fi cele standard, cu piata regular si piata deal si variatie a pretului de +/- 25%. Exceptie va face categoria New Market, unde piata Deal va fi cea principala, chiar unica, cu tranzactii pe baza de cotatii informative, fara limitarea valorii minime.
Pentru categoria “alte instrumente financiare”, pot aparea anumite particularitati, in functie de caracteristicile acestora, a mai explicat Anca Dumitru.
Totodata, pe noul ATS va fi creata o lista de supraveghere (Watch list) care va cuprinde companiile care, la un moment dat, nu indeplinesc conditiile minime de transparenta. In cazul acestor companii, Bursa le va oferi sprijin pentru indeplinirea conditiilor.
Sistemul nu rezolva problema pietei Rasdaq
Proiectul a primit acordul de principiu al CNVM, urmand ca saptamana urmatoare sa se primeasca si un aviz oficial. “Comisia a luat act de documentele depuse de Bursa, a avut loc o prima runda de analize si, in principiu, suntem de acord. Exista cateva mici inadvertente tehnice pe care le vom rezolva in cel mai scurt timp posibil. Ma bucur ca apar instrumente si sisteme noi, desi acest lucru trebuia facut de mai mult timp”, a declarat Bogdan Chetreanu (foto), comisar CNVM.
Potrivit reprezentantilor Bursei, ATS-ul nu isi propune in mod special sa rezolve problema pietei Rasdaq, insa Chetreanu a mentionat ca, dupa ce Comisia va stabili regulile si statutul pietei Rasdaq, ar putea exista societati de pe aceasta piata care sa se poata lista pe ATS.
Demersurile pe care ar trebui sa le deruleze o companie pentru a-si putea aduce la tranzactionare actiunile ar dura aproximativ doua saptamani, primul pas fiind depunerea unui prospect simplificat.
La prima vedere, BVB si CNVM spune ca nu este o solutie pentru reglementarea statutului pietei Rasdaq, dar nici nu exista o restrictie pentru companiile de aici (de altfel, perfect incadrabile in conditia de companii neeligibile pentru piata principala a Bursei). Ar putea fi acest sistem o varianta de a rezolva vechea problema a emitentilor Rasdaq?
“In privinta emitentilor interni, sunt ceva mai sceptic si astept ceva clarificari de la conducerea BVB, pentru ca nu am inteles foarte clar cu ce va fi populat. Din cate inteleg nu are nicio legatura cu emitentii listati pe Rasdaq”, a declarat, pentru Wall-Street, Nicolae Ghergus, manager al firmei de brokeraj Confident Invest.
In acelasi timp, Silviu Enache, director general al KD Capital Management, crede ca in acest fel se mai ofera o solutie suplimentara emitentilor de pe Rasdaq. “Astfel, lucrurile se vor putea decanta mai usor”, crede Enache.
Reprezentantii BVB au refuzat sa dea un termen pentru implementarea acestui proiect. Dupa acordul de principiu ar urma o perioada de promovare si recrutare de companii pentru aceasta piata, dupa care se va concretiza, in functie de cererile si nevoile intampinate, au explicat oficialii Bursei.
Va fi o piata atractiva pentru companii?
Presedintele BVB considera ca listarea pe sistemul CAN ar fi avantajoasa, de exemplu, pentru companiile mici, care acceseaza fonduri structurate si au nevoie de cofinantare. "Acest sistem este conceput atat pentru actiuni si obligatiuni, dar si pentru alte tipuri de instrumente financiare care nu s-ar califica pe alta piata. Sistemul are reguli de admitere mai relaxate si credem ca va oferi sanse mai mari pentru companiile romanesti, si nu numai, de a tranzactiona pe ATS. Va trebui sa facem eforturi considerabile pentru a promova acest proiect. Nevoia de finantare a companiilor este mare, insa nu vrem sa transmitem un mesaj gresit ca aceasta piata ar putea depasi piata reglementata a Bursei de Valori”, a mai spus Farmache.
In acelasi timp, brokerii saluta aceasta initiativa, desi sunt destul de sceptici. De exemplu, Nicolae Ghergus (foto), Confident Invest, spune ca acest nou sistem este o initiativa extrem de asteptata, in special pentru emitentii listati pe alte burse. El va deschide poarta bancilor si caselor de brokeraj internationale, care vor putea sa tranzactioneze practic orice tip de instrument financiar listat pe o alta piata.
“In privinta start-up-urilor, sunt sceptic. Daca exista o nevoie in acest sens, sunt sigur ca brokerii, care au incercat in toate doemniile posibile, ar fi avut solicitari in acest sens si ar fi existat cereri de listare. Este foarte greu sa gasesti emitenti pe care sa ii poti tranzactiona in sistem OTC, ori din acest motiv e greu de crezut ca vor fi receptivi la MTF-uri, pe care vor functiona reguli de transparenta mult mai ridicate, delistarile se vor la fel ca pe piata reglementata, in general exista un alt nivel de transparenta. Pozitionarea unui emitent nou intre OTC si piata reglementata este greu de inteles in Romania, nu am ajuns inca la un asa nivel de rafinament”, a mai explicat Ghergus.
Si Silviu Enache crede ca acest CAN poate fi un sistem atractiv, ce poate simplifica accesul la tranzactionare si implicit la finantarea prin intermediul pietei de capital.
“Acum, cand finantarea prin creditare bancara este restransa, accesul la o piata transparenta poate oferi costuri de finantare atractive. Prin listare, un emitent cauta finantare, promovare si atragerea de noi investitori, toate acestea prin proceduri cat mai rapide, costuri de finantare competitive si posibilitatea de creare a unei imagini pozitive”, a explicat managerul KD.
Mai mult, el este convins ca acest proiect poate constitui un suces major pentru Bursa de Valori Bucuresti, daca se va putea realiza si pune in practica un flux transparent si acces usor la piata.
CAN o varianta pentru Fondul Proprietatea?
Oficialii Bursei au spus ca si Fondul Proprietatea ar fi eligibil pentru categoria “NewMarket” a CAN, evitand sa explice daca au purtat discutii concrete in acest sens. Dupa ce varianta ROT-C nu a suras conducerii fondului, este acest nou sistem o alta solutie, mai ales ca listarea pare a fi tot mai aproape?
Silviu Enache (foto) este de parere ca orice solutie transparenta de tranzactionare a titlurilor Proprietatea este de folos si elimina din suspiciunile generate de tranzactiile actuale din piata “gri”.
“Interesul major pentru listare este atat al detinatorilor de titluri, al autoritatilor si, desigur, al brokerilor. Pentru actualii proprietari este evident benefic - transparenta pretului. Tranzactionarea pe o piata reglementata va genera venituri la bugetul de stat, prin taxarea impozitului pe profit”, a explicat el.
Pe de alta parte, Nicolae Ghergus nu crede ca va fi acceptata o astfel de solutie.
“FP se tranzactioneaza in sistem OTC si va intra direct pe piata reglementata, iar eu cred ca acest lucru se va petrece atunci cand valoarea de piata estimata se va pozitiona la nivelul valorii nominale. La listare (pe piata reglementata sau pe ATS) se va genera pret de referinta, ori daca acesta va fi mai mic decat nominala, ar fi neconvenabil ministerului de Finante, pentru ca urmatoarele despagubiri vor fi raportate la acesta si vor despagubi cu un numar mai mare de actiuni, daca acesta se situeaza sub valoarea nominala”, a explicat managerul Confident Invest.
In ce priveste partea de start-up-uri, pe care oficialii BVB vor miza in acest sistem, este posibil ca aceste companii mici sa aiba acelasi rol ca micii investitori, in comparatie cu cei institutionali, dand dovada de dinamism si flexibilitate.
”Totul depinde de birocratie, daca unei companii mici, care sa presupunem ca a primit un raspuns favorabil pentru accesarea unei finantari nerambursabile care necesita co-finantare, i se faciliteaza accesul la finantarea prin piata de capital dupa sase luni de la depunerea documentatiei, este clar ca pentru ea, utilizarea acestui instrument va fi tardiva si putand pierde chiar si finantarea nerambursabila, iar alte companii nu vor mai incerca sa utilizeze aceste instrumente”, a explicat Enache.
Mai mult, el sustine ca daca procedurile vor fi fluente si numarul de emitenti considerabil, investitorii vor fi atrasi de acest tip de companii, mai ales daca activeaza in domenii de nisa sau daca sunt companii care acceseaza finantari nerambursabile.
