Insolventa, calea de mijloc intre restructurare si faliment
In luna iulie, 13 companii de pe piata Rasdaq au ales sa intre in insolventa si sa-si predea conducerea unui administrator judiciar pentru a se pune la la adapost de presiunea creditorilor.“Climatul macroeconomic dificil din ultimii 2 ani a determinat o serie de probleme la nivel microeconomic. Marea majoritate a companiilor au resimtit din plin cea mai severa criza economico-financiara din ultimele decenii, in primul rand, prin mecanismul exporturilor. Declinul cererii externe a determinat contractia cifrei de afaceri a companiilor exportatoare, concomitent, prin mecanismul finantari, criza financiara a determinat inasprirea accesului la finantare, cresterea dobanzilor, dar si deprecierea monedei nationale (cu impact nefavorabil pentru companiile cu finantare in moneda straina)”, a declarat, pentru Wall-Street, Andrei Radulescu (foto), analist la Target Capital.
Printre cele mai cunoscute se afla Transport Utilaj Constructii Craiova (TUCC), General Transport Bucuresti (GETR) si Robinson Turism Bucuresti (ROPR).
De asemenea, sase companii au preferat sa declare faliment, de vina fiind conditiile economice actuale generate de criza financiara globala.
Gabriel Necula, director adjunct de tranzactionare la Prime Transaction, afirma ca multe companii de pe Rasdaq au probleme destul de mari cu activitatea lor de baza, dar considera ca aceasta selectie naturala a companiilor care nu au o structura solida este normala.
Desi masura pe care Bursa de Valori Bucuresti o poate face pentru protejarea actionarilor este suspendarea actiunilor de la tranzactionare, operatiunea este una inutila deoarece majoritatea companiilor nu au facut obiectul unor schimburi de foarte mult timp.
Cererile de insolventa nu au ocolit nici companiile de pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti. Flamingo International (FLA) a intrat in insolventa in luna decembrie a anului trecut, iar Tribunalul Bucuresti a admis inceperea unei proceduri similare pentru Impact Developer&Contractor (IMP).
Valul de insolvente si falimente este la inceput
Din pacate, situatia economica atat interna, cat si internationala, nu da semnale concrete de ameliorare, anunturile de intrare in insolventa si faliment ar putea creste, nu doar la nivelul pietei Rasdaq, dar si la nivelul intregii tarii.“Valul abia a inceputul si vom mai vedea astfel de decizii de intrare in insolventa sau faliment pentru ca o asemenea criza aduce foarte multe probleme companiilor, mai ales celor care s-au dezvoltat pe credite si nu mai le pot returna”, explica Gabriel Necula (foto).
Si Radulescu este de parere ca astfel de anunturi vor continua si in urmatoarele trimestre.
“E normal sa asistam la aceasta unda de fenomene de insolventa si falimente, in principal la nivelul companiilor cu capital majoritar romanesc, unde in general, know-how-ul managerial este deficitar. Aceasta unda va continua si in lunile urmatoare. Sunt multi antreprenori care au epuizat solutiile de redresare si care nu mai au rabdare, mai ales ca nu se intrevad semnale de relansare economica durabila in perioada imediat urmatoare”, sustine analistul Target Capital.
Citeste si Bancile nu vor uita insolventa, companiile isi pierd credibilitatea
Mentinerea pe piata Rasdaq nu mai este atractiva pentru companii
In acest an de pe segmentul Rasdaq 143 de companii s-au delistat, numarul emitentilor ajungand la 1.412. Numai in luna iulie, 23 de companii au fost retrase de la tranzactionare, sapte s-au dizolvat si 1 a fost lichidata.“Cred ca atat lipsa de interes pentru piata de capital, cat si lipsa de atractivitate pentru actiunile respectivelor companii au determinat retragerea de la tranzactionare. Dar si costurile pe care le implica mentinerea ca societate listata la Bursa”, afirma Radulescu.
El se asteapta ca valul de retrageri de la tranzactionare sa continue pe fondul ajustarii economiei si, implicit, a pietei de capital. “Are loc o operatiune de curatare a unui segment important al pietei interne de capital”, continua el.
Necula ne-a mai declarat ca pe Rasdaq sunt multe companii care nu stiu ca sunt listate si, in cazul altora, exista un interes din partea actionarului majoritar pentru delistare. “Daca nu ai un plan pentru urmatorii 2-3 ani ca piata de capital sa-si ajute afacerea nu are niciun sens sa o mai pastrezi pe piata”, sustine brokerul Prime Transaction.
Dupa fuziunea celor doua piete locale au aparut tot mai multe discutii despre faptul daca piata Rasdaq este una reglementata sau nu, o concluzie fiind asteptata de la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
In conditiile in care segmentul Rasdaq va fi declarat ca fiind reglementat, multe dintre companiile prezente vor fi delistate, deoarece nu vor putea indeplini cerintele minime ale pietei, iar numarul actual de 1.412 de emitenti se va reduce semnificativ.
