De ce capitalismul nu are tocmai o imagine stralucita in Romania? De ce multinationalele sunt uneori ‘"calul de bataie"? Si de ce romanii inca nu au invatat sa vorbeasca despre ei insisi la 30 de ani dupa caderea regimului comunist?

Cristian Agalopol ocupa functia de Capital Markets Head pentru tarile din regiunea Europei Centrale si de Est in cadrul Citi, banca americana prezenta si in Romania.

Anuarul 30 de ani de Capitalism a fost realizat de wall-street.ro cu sprijinul Filip & Company, ING Bank Romania si Electronic Arts Romania. Puteti descarca gratuit Anuarul aici.

Pe Cristian Agalopol l-am intalnit intr-un restaurant cu pretentii din Piata Victoriei, un pol important de corporatisti al Bucurestiului. Recunoaste, insa, rapid ca il foloseste mai mult pentru ca este aproape de sediul bancii si ca, in realitate, cand vrea sa se relaxeze la o iesire cu prietenii, prefera mesele La Cocosatu’ – acolo unde “iese romanul adevarat la iveala, unde iti poti aduce aminte de carnea la garnita pe care o mancai in copilarie la bunici”.

“Imi place carnea…poate si pentru ca se gasea mai greu pe vremea comunismului. Mentalitatile se schimba, insa felul in care am fost crescuti, educatia primita si mediul in care am trait isi pune amprenta pe noi”, spune Cristian Agalopol.

Imi povesteste si de timpul petrecut la bunici si felul in care romanii in general erau educati inainte de anii ’90.

Te rog sa fii respectuos, sa nu deranjezi oamenii din jurul tau si sa nu te lauzi.

“Este o educatie primita de foarte multi dintre noi si ale carei rezultate le vad si in ziua de astazi, la persoane de 30-40 de ani. Iubesc poporul roman, dar trebuie sa recunoastem ca nu stim sa vorbim despre noi pentru ca avem impresia ca ne laudam. De multe ori, traim cu mentalitatea gresita ca este cineva acolo care vede ce lucruri bune fac… ma vede seful, nu este nevoie sa spun niciodata nimic”.

Agalopol sustine cu tarie ca educatia romaneasca trebuie schimbata, poate chiar mai mult decat s-a schimbat in ultimii ani. De ce? Pentru ca educatia romaneasca se bazeaza prea mult pe critica, parintii ne spun mult prea des ce NU facem bine si sunt zgariciti cu laudele pentru faptele bune. “Avem tendinta sa criticam in loc sa scoatem in fata partea pozitiva, iar acest lucru afecteaza societatea romaneasca. Partea buna este ca vad tot mai multi oameni care in mod activ vor sa isi imbunatateasca modul de gandire, si modul in care se exprima”.

O ‘boala’ greu de vindecat a capitalismului: inegalitatea veniturilor

Capitalismul se bazeaza pe economia de piata, pe competitivitate, proprietate privata, promoveaza profitul si acumularea de capital. “Din aceste puncte de vedere Romania a facut pasi importanti si cred ca se poate considera o tara capitalista”, spune Agalopol.

Totusi, capitalismul vine ‘la pachet’ cu o problema aproape la fel de cunoscuta: bogatii devin tot mai bogati, iar saracii devin tot mai saraci.

Desi sunt un om de piata de capital, personal cred ca forta de munca trebuie taxata mai putin si acumularea de capital mai mult.

“Alocarea si distribuirea veniturilor este o marea problema a capitalismului. Daca ne uitam pe datele Eurostat vom vedea ca ‘varful’ fortei de munca din Romania, cei mai bine platiti 20% dintre angajati, castiga si de sapte ori mai mult decat cei mai prost platiti 20% dintre angajatii romani. Este o chestiune care a devenit vizibila in societate si genereaza emotii negative fata de ideea de capitalism”, mentioneaza Cristian Agalopol, adaugand totodata ca problema este una tot mai dezbatuta la nivel global, nu doar in Romania.

Abhijit Banerjee, Esther Duflo si Michael Kremer sunt castigatorii de anul acesta ai premiului Nobel pentru economie. Cei trei au creat o noua metoda pentru a combate problema saraciei globale si a inegalitatii de venituri. Lucrarile celor trei profesori din SUA au aratat cum problema saraciei poate fi abordata prin impartirea ei in segmente mai mici si mai tintite in domenii precum educatia si sanatatea.

“Abordarea mea fata de capitalism si economie in general porneste de la teoriile promovate de Adam Smith, care vizeaza economia de piata cu o interventie minima a guvernului, care promoveaza antreprenoriatul si care a studiat reactia de cauzalitate dintre risc si return”, mentioneaza Agalopol.

Despre demonizarea multinationalelor prin mesaje populiste

Cristian Agalopol a lucrat aproape intreaga cariera intr-o multinationala americana – Citibank, un lucru care recunoaste ca nu si l-ar fi imaginat niciodata in anii de facultate.

“Ma uitam ciudat la parintii care lucrau o viata intreaga in acelasi loc si nu as fi crezut ca voi putea sa raman 22 de ani intr-o singura companie. In prima zi de munca eram atat de coplesit de istoria Citi incat am mers efectiv doar pe langa un perete. De multe ori m-am intrebat ce fel de om as fi devenit daca nu as fi avut ocazia sa lucrez intr-o astfel de multinationala”.

Ii cer totusi sa uite pentru un minut de ‘laptele si mierea’ din multinationale si sa imi vorbeasca si despre lucrurile mai putin bune.

“Multinationalele au si un mod prin care induc aversiune fata de risc. Este un lucru care care estompeaza antreprenoriatul din simplul motiv ca antreprenoriatul se bazeaza pe asumarea unor riscuri. Multinationalele vor sa stie care sunt riscurile si nu pleaca niciodata la drum daca acestea sunt prea mari pentru brandul lor”.

Cel mare 'inamic' al multinationalelor in ziua de astazi?

“Nu guvernele, ci tehnologia disruptiva… companiile disruptive”.

Si totusi, au multinationale o imagine sifonata in randul romanilor obisnuiti?

“Uneori da, din pacate. Este o tendinta ce are la baza doua motive: in primul este aceasta inegalitate a veniturilor despre care am discutat mai devreme, iar in al doilea rand au existat si mesaje populiste care au generat frustrare fata de marile companii din economia romaneasca. Din acest motiv cred ca guvernele ar trebui sa fie mai cumpatate si echilibrate in mesajele transmise. Demonizarea multinationalelor prin mesaje populiste nu este solutia”.

Nu stiu unde s-ar fi aflat astazi Romania daca politica monetara a tarii ar fi fost la fel de instabila precum cea fiscala

Agalopol subliniaza ca desi capitalul autohton nu trebuie uitat, in ultimii 30 de ani Romania a beneficiat “imens” de know-how-ul si solutiile tehnologice aduse in tara de companiile straine. In plus, o buna parte din clasa romanilor cu venituri medii se bazeaza in prezent pe activitatea multinationalelor.

Privatii, BNR si americanii au sustinut capitalismul in Romania. Guvernele? Au incercat sa tina pasul

Indiferent de critici si nemultumiri, Romania a progresat semnificativ in perioada capitalista, iar sume precum cele 15 miliarde de dolari investiti in piata de capital romaneasca (inclusiv titluri de stat), fata de mai putin de 3 mld. de dolari cu 10 ani in urma, dovedesc increderea acordata de investitorii staini de portofoliu.

“Comunitatea de afaceri romaneasca a contribuit decisiv la progresul tarii si a devenit din ce in ce mai unita in acesti ani. Un exemplu care m-a convins definitiv a fost la finalul anului 2018, cand toti reprezentantii mediului de business din Romania s-au unit pentru a corecta un dezechilibru imens numit OUG 114 (n.red. “Ordonanta Taxelor”). A fost ceva unic, ce nu am vazut timp de 30 de ani, si care totodata mi-a dat un confort cand am ajuns la concluzia ca putem sa fim uniti in asemenea situatii”, declara Cristian Agalopol.

Acesa adauga si parteneriatul dintre Romania si SUA ca factor decisiv care a contribuit la dezvoltarea capitalismului in Romania.

"Au existat numeroase initiative ale Ambasadei SUA care au contribuit la dezvoltarea stabilitatii, a transparentei si a prosperitatii in Romania ultimilor 10-15 ani in mod special. Parteneriatul strategic Romania-SUA ramane un pilon major al capitalismului”.

Nu in ultimul rand, reprezentantul Citibank subliniaza importanta pe care Banca Nationala a Romaniei a avut-o in special ca factor de echilibru pentru economia romaneasca, nu rar lovita de decizii politice greu de justificat.

“Am avut noroc sa avem o Banca Centrala echilibrata, care prin deciziile luate, cu impact in special asupra mediului bancar, a reusit sa sustina cresterea economica si mediul de afaceri romanesc. Nu stiu unde s-ar fi aflat astazi Romania daca politica monetara a tarii ar fi fost la fel de instabila precum cea fiscala”.

Si totusi, au contribuit guvernele din ultimii 30 de ani la dezvoltarea capitalismului in Romania, sau mai degraba au incetinit procesul?

“Guvernele… au incercat sa tina pasul cu capitalismul in Romania. Nu de fiecare data au si reusit”, concluzioneaza Cristian Agalopol.

Sursa foto: Citi

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri