1. Pretul petrolului

1. Pretul petroluluiInceputul anului 2011 a fost marcat de tulburarile civile din zona Africa de Nord-Orientul Mijlociu (regiunea MENA). Revolte populare au avut loc in Tunisia, Egipt, Libia, iar tendinta este de extindere si catre Arabia Saudita, Oman, Zemen, Iordania, Siria.

Revolutiile care au pus stapanire pe lumea araba si pe regiunea de nord a Africii (zona cu o concentratie importanta de tari exportatoare de petrol) au facut ca pretul barilului de petrol sa se apropie de maximele istorice. Acest fapt a pus presiune si asupra planurilor de recuperare economica.

Luptele din Egipt (care controleaza Canalul Suez - un loc important de trecere a vaselor petroliere catre Europa) si Libia (care conteaza cu aproximativ 2% din productia mondiala de titei) au facut ca pretul petrolului sa depaseasca 120 dolari pe baril.

Totodata, in luna martie a avut loc un cutremur devastator in Japonia in urma caruia sunt previzionate pierderi umane ce se apropie de 30.000 de persoane, iar cele materiale sunt previzionate de catre Centrul de cercetari economico-financiare Nomura la peste 100 miliarde euro. In urma acestuia, centrala nucleara de la Fukushima a fost grav afectata.

Pe langa aceste turbulente naturale si economice la nivel international, zona euro s-a confruntat si ea cu turbulente. Tari precum Irlanda, Portugalia si Grecia si-au vazut rating-urile de tara retrogradate.


2. Riscul deteriorarii activelor

2. Riscul deteriorarii activelorO consecinta a cresterii substantiale ale pretului barilului de petrol ar putea fi deteriorarea activelor. Mai mult, materiile prime si alimentele au atins de asemenea maxime istorice de pret.

Aceste cresteri au exercitat presiuni asupra preturilor de consum interne, ceea ce a facut ca rata inflatiei sa-si continue trendul ascendent. In acest context, BNR a avut o politica monetara consecventa, pastrand rata dobanzii de referinta la 6,25%.

Presiunile asupra preturilor de consum interne contribuie la diminuarea averii gospodariilor si a consumului ceea ce scade si mai mult profitabilitatea firmelor si implicit conduce la scaderea valorilor activelor. Castigurile din investitii si rezultatele financiare ale fondurilor de pensii ar putea fi afectate de performantele scazute ale activelor detinute.

In graficul de mai jos se poate observa modul in care variatia indicelor BET-C si BET-FI influenteaza variatia valorii medii a unitatii de fond (VUAN mediu).



3. Riscul de tara

3. Riscul de taraDesi unele tari au inceput sa cunoasca o revenire timida a economiilor, ele se confrunta in continuare cu greutati in ceea ce priveste incadrarea in deficite sustenabile. Astfel, Irlanda si-a vazut rating-ul de tara retrogradat de catre S&P de la A la A-, marind spread-ul CDS-urilor (n.r. credit default swap) tocmai cand guvernul incerca sa atraga capital pentru a-si echilibra balantele fiscale.

Fondurile de pensii ar putea fi nevoite sa-si lichideze titlurile de stat emise de state cu un risc de tara crescut (rating in scadere), ceea ce va duce la o scadere a valorii de piata a acestui tip de active. Un risc d tara crescut poate duce la o volatilitate crescuta a pietei de capital si o slabire a cursului valutar.

Reevaluarea activelor in moneda straina poate duce la cresterea volatilitatii capitalurilor si ar face finantarea externa mai scumpa si mai volatila pentru toate institutiile financiare.

4. Rata inflatiei

4. Rata inflatieiConform datelor Institutului European de Statistica Eurostat, inflatia in zona euro a ajuns in luna februarie la 2,4% comparativ cu luna precedenta cand a fost de 2,3%. Inflatia in crestere la nivelul zonei euro este un motiv de ingrijorare pentru Banca Centrala Europeana care se pregateste sa mareasca dobanda de referinta pentru a o tine sub control.

Contextul economic actual materializat prin revenirea ratei inflatiei pe un trend ascendent accentuat, volatilitatea crescuta a activelor de pe pietele de capital, precum si mentinerea incertitudinilor pe piata muncii autohtone determinate de necesitatea aplicarii consecvente a programului economic de consolidare fiscala si reforme structurale stabilit in cadrul acordurilor convenite cu UE, FMI si Banca Mondiala, nu ofera o perspectiva pozitiva pe termen scurt in ceea ce priveste fluxurile financiare ale fondurilor de pensii.

Aceasta perspectiva poate afecta castigurile financiare ale fondurilor de pensii precum si performantele investitionale ale activelor aflate in administrare.

Graficul de mai jos (click pentru marire) prezinta evolutia inflatiei in ultimele 12 luni in Uniunea Europeana (toate cele 27 tari), Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Polonia si Romania.




5. Alti factori de influenta

5. Alti factori de influentaAlti factori ce pot influenta evolutia pietei pensiilor private autohtone sunt:

cursul valutar: impact asupra activelor portofoliului;

piata bursiera: impact asupra activelor portofoliului;

nivelul dobanzilor: impact asupra activelor portofoliului;

somaj, populatie activa ocupata si someri indemnizati: impact asupra contributiilor la fonduri;

nivelul salariului mediu: impact asupra contributiilor catre fonduri.