Cele mai multe si mai infloritoare afaceri se desfasoara in Bucuresti. Drept consecinta, Capitala este si cel mai mare contribuabil la bugetul statului. La polul opus se situeaza Regiunea Sud-Vest Oltenia, care intre timp a devenit cea mai defavorizata zona a tarii. Aceste concluzii rezulta din Carta Alba a IMM-urilor 2005, realizata in parteneriat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici, Mijlocii si Cooperatie.

In clasificarea regionala a celor mai active
microintreprinderi (firme cu pana la noua salariati), locul intai este ocupat de Bucuresti. Aici sunt si cele mai multe microintreprinderi (86.260), iar cifra medie de afaceri este cea mai mare din toata tara - 2,31 miliarde lei. Regiunea Vest este abia a treia in top ca numar de firme (36.733), dar cifra medie de afaceri, de 1,337 miliarde lei, depaseste cifrele de afaceri ale microintreprinderilor, mai numeroase, din regiunile Centru si Nord-Vest, de 1,32 miliarde lei si respectiv 1,277 miliarde lei. Cele mai putine microintreprinderi sunt in Regiunea Nord-Est, dar cifra lor medie de afaceri, de 1,2 miliarde lei, este mai mare decat cea a microintreprinderilor din Sud-Vest, care inregistreaza 1,04 miliarde lei.

Bucurestiul detine suprematia si la intreprinderi mici (cu 10-49 de salariati). In Capitala se concentreaza cele mai multe astfel de firme, cu o medie a cifrei de afaceri de 31,5 miliarde lei. Valoarea este aproape dubla fata de cea inregistrata de intreprinderile mici din Nord-Est, care au o cifra medie de afaceri de 16 miliarde lei, sau de intreprinderile din Sud-Vest, cu o medie de 15,7 miliarde lei. Aceeasi situatie este valabila si in cazul intreprinderilor mijlocii, care in Bucuresti au o cifra medie de afaceri de 125,223 miliarde lei, fata de 60,5 miliarde lei in Nord-Est si 61,74 miliarde lei in Sud-Vest.

Pe ansamblu, Regiunea Sud-Vest (Oltenia) a devenit cea mai defavorizata zona a Romaniei si cel mai mic contribuabil la buget (in anii anteriori, cea mai saraca regiune era Moldova). Autorii Cartei Albe remarca: "Ponderea cea mai redusa in cifra de afaceri (a sectorului IMM-urilor) este detinuta de Regiunea Sud-Vest, cu 6,2% la microintreprinderi, 5% la intreprinderile mici si 5% la intreprinderile mijlocii".

Cui i-a mers bine in 2005?

Citeste si:

In 2005, cifra medie de afaceri pentru o microintreprindere a fost de 1,471 miliarde lei. Valori peste medie au obtinut firmele din industria petrolului, din industria metalurgica si din sectorul comertului cu ridicata. Valori sub medie au inregistrat microfirmele din sectorul extractiv al carbunelui, cele care se ocupa cu tratarea si distributia apei, cele care fabrica produse din tutun, precum si cele a caror activitate se desfasoara in gospodariile private. Autorii Cartei Albe au constatat o diversificare a obiectului de activitate al microintreprinderilor si o reducere a ponderii firmelor care au ca obiect de activitate comertul, in favoarea altor activitati - constructii, transporturi, industrie alimentara, servicii prestate altor IMM-uri.

In randul intreprinderilor mici, celor care s-au ocupat de comertul cu amanuntul (5.506 firme) le-a mers ceva mai prost decat celor care s-au ocupat de comertul cu ridicata (4.801 firme). In timp ce primele au contribuit doar cu 13,5% la cifra totala de afaceri a intreprinderilor mici, celelalte au avut o contributie de 37%. Cele mai active intreprinderi mici, luand in considerare cifra de afaceri, au fost cele din domeniile comert, constructii, industria alimentara si a bauturilor, servicii pentru IMM, transporturi terestre si transporturi prin conducte, turism. Cifre de afaceri modeste au obtinut intreprinderile mici din domeniile piscicultura, extractia minereurilor metalifere, extractia si prepararea carbunelui.

Recuperarea deseurilor, in top

La intreprinderile mijlocii, pe primul loc in top se afla tot firmele care se ocupa de comertul cu ridicata. Urmeaza, dupa marimea cifrei de afaceri, firmele care comercializeaza combustibili, firmele de recuperare a deseurilor, firmele de constructii, cele din industria alimentara si a bauturilor, firmele din transporturi, firmele care au ca obiect de activitate fabricarea produselor din lemn si pluta (cu exceptia mobilei). Cele mai scazute cifre de afaceri le-au obtinut intreprinderile mijlocii din administratie, invatamant, piscicultura, cele care se ocupa de inchirierea masinilor, cele din industria de prelucrare a titeiului, precum si cele din domeniul extractiv (extractia carbunelui si a minereurilor metalifere).