Potrivit programului de convergenta, rata medie de crestere a produsului intern brut (PIB) potential a coborat la circa 2,08% pentru perioada 2008-2012, in timp ce economistii avertizeaza ca potentialul de crestere a economiei ar fi chiar mai mic de 2%.

Inaintea crizei din 2008, potentialul de crestere economica era in jurul lui 5%, chiar putin peste, dar odata cu iesirea capitalurilor din Romania, acesta s-a diminuat dramatic.

Potrivit economistului sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, avansul mediu al PIB potential este greu de calculat in acest moment, intrucat este incerta contributia factorului capital in anii urmatori.

“Nu poti sa stii care va fi comportamentul post-criza al investitorilor si cat de multe capitaluri vor mai intra in Romania”, apreciaza Dumitru.
Economistul crede ca potentialul ar putea fi chiar mai mic de 2%, in prezent, dar pe un orizont mai lung de timp, 3-5 ani, s-ar putea cifra intre 2% si 3%.

Vectorii de crestere a PIB potential sunt munca, capitalul si factorul total de productivitate.

Intre 2002 si 2006, PIB potential a avut rate de crestere cuprinse intre 5,2% si 6,4%, conform unui raport al Comisiei Nationale de Prognoza.

Revenirea la un ritm de crestere optim, un ideal inca indepartat

Daca luam in considerare asteptarile guvernamentale din programul de convergenta, cresterea economica pentru perioada 2009-2012 este sub cea potentiala, “avand in vedere mix-ul politicilor macroeconimice prognozate si riscurile care se pot manifesta atat in plan intern, car si extern”.

Analistul economic Lucian Isar (foto) considera ca actualele politici economice, adica mixul de masuri de austeritate si politici monetare, “afecteaza cresterea economica pe termen scurt, distrug potentialul economiei si afecteaza echitatea societala”.

Pentru a ajunge la potential, economia Romaniei trebuie sa recupereze decalajul format in timpul crizei, intre PIB potential si PIB efectiv. Aceasta diferenta se numeste “output gap” si este, conform BNR, la 5,2% (din PIB potential - n.r.).

De cele mai multe ori, prognozele autoritatilor au fost prea optimiste, dar, si la o crestere de 3,5-4% a PIB-ului efectiv, asa cum spera Guvernul pentru 2012, “gap-ul” tot nu va fi recuperat si vom fi tot sub potential.

“Este posibil ca in 2014 sa ajungem din urma PIB potential”, crede Nicolaie Chidesciuc, economistul sef al ING Bank.

Potrivit economistului, inchiderea acestui “gap” poate fi facilitata de faptul ca ritmul de crestere a PIB potential a coborat chiar sub 2%, celalalt factor care ajuta la recuperarea declajului fiind avansul PIB real.

In acest moment, din cauza “output gap-ului” pozitiv (diferenta dintre PIB potential si PIB efectiv - n.r.) nu sunt presiuni inflationiste.

Citeste si:

Pe de alta parte, Lucian Isar este mai pesimist in privinta timpului care va trece pana cand Romania va reveni la un ritm de crestere optim.

El da exemplul experimentelor nereusite facute de FMI in America de Sud, in anii '90, care sugereaza existenta “unor perioade de crestere sub-optima de circa zece ani”.

1. Cati ani credeti ca ii va lua Romaniei sa revina la nivelul de dinaintea crizei?

2. Credeti ca actualele politici economice sunt suficiente pentru a scoate Romania din criza?

3. Credeti ca acordurile cu FMI au ajutat Romania sa infrunte mai bine criza?


Isar crede ca Romania ar trebui sa aiba un ritm de crestere a PIB potential de 4-5%, avans care ar permite o convergenta reala la zona euro, intr-un interval de timp egal cu jumatate de generatie.

“Masurile economice ar trebui sa contribuie la refacerea potentialului economiei si sa asigure deplasarea cu o volatilitate scazuta in jurul acestei traiectorii”, a spus analistul economic.

Si germanii sunt pesimisti si vad “sapte ani slabi”

Recent, ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat ca economia globala ar putea trece prin "sapte ani slabi" din cauza programelor de consolidare fiscala necesare in multe tari.

Schaeuble a spus, la o reuniune a laureatilor premiului Nobel, ca ar putea dura cativa ani pana cand masurile de austeritate vor "da roade".
"Ar putea urma sapte ani slabi pentru economia globala", a aratat el, vorbind despre "un troc intre durerea pe termen scurt si castigurile pe termen lung".

Pe de alta parte, multi economisti americani pun la indoiala eficacitatea masurilor de austeritate, considerand aceste politici un drum gresit, cu sanse slabe de a aduce economia inapoi pe crestere.

“Austeritatea este o abordare care a fost incercata iar si iar. In aproape fiecare caz, economia pleaca din franare in recesiune si din recesiune in depresie. De ce tarile europene fac asta in mod voluntary, ma depaseste", a comentat la aceeasi reuniune Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie.

De asemenea, Lucian Isar crede ca, “daca se continua cu aceeasi viziune economica, Romania se va incadra in plaja estimarii ministrului de finante german, cu circa 7-10 ani pina la atingerea ritmului optim de crestere”.

Pe de alta parte, economistul Daniel Daianu avertizeaza ca astfel de declaratii ale politicienilor trebuie sa fie foarte chibzuite, intrucat asa cum un guvernator de banca centrala poate sa produca daune prin niste declaratii nechibzuite, tot asa se poate intampla si cu afirmatiile oamenilor politici.

Mai mult, Daianu crede ca declaratiile facute de oameni importanti pot ajunge “profetii care se implinesc singure” (self-fulfilling prophecy - n.r.), pe fondul unei doze mari de neincredere in economie.