„Motivul pentru care am plecat nu mai este, legea a fost retrasa (...) Am acceptat sa revin la aceeasi functie ca si inainte”, a spus Raed Arafat in conferinta de presa din 17 ianuarie, in care si-a anuntat decizia de a se intoarce in minister.

Protestele din strada nu se vor calma cu atat de putin, crede sociologul Alfred Bulai, care argumenteaza ca revenirea lui Arafat este o incercare a PDL de a se salva. „Arafat nu este o miza, multi de abia il cunosc la fata, ei stiau de SMURD. Protestele nu se vor opri fara gesturi din partea PDL. Oamenii vor ceva concret, iar pana la Basescu, sacrificiul guvernului Boc este obligatoriu”, spune Bulai.

Raed Arafat si-a dat anuntat demisia pe 10 ianuarie, dupa ce in timpul unei emisiuni la Realitatea TV a avut un schimb dur de replici cu presedintele Basescu pe tema schimbarilor din medicina de urgenta prevazute in proiectul noii legi a sanatatii. Arafat si-a aratat temerile privind „mercantilizarea” actului de salvare de vieti prin deschiderea sistemului medical de urgenta si catre companiile private. Serviciile publice de urgenta, care includ si SMURD, ar intra in competitie cu cele private pentru accesul la fondurile publice. Odata cu demisia lui Arafat au izbucnic si primele manifestatii de sustinere, mai intai la Targu Mures, orasul unde au fost puse bazele SMURD.

A doua zi, Traian Basescu a facut o declaratie de presa in care a concluzionat ca SMURD este un serviciu creat de stat si s-a declarat, inca o data, sustinator al reformei in sanatate. Seful statului a aratat atunci ca principalele probleme ale sistemului sanitar sunt monopolul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) – „un dezastru din punctul de vedere al eficientei cheltuielilor” -, politizarea sistemului sanitar, ineficienta in administrarea fondurilor, coruptia si, pe ultimul loc, finantarea.

Pe 13 ianuarie, presedintele Basescu a cerut public primului ministru retragerea proiectului legii, lansat in dezbatere publica pe 28 decembrie 2011. „Inteleg ca foarte multi sunt multumiti cu actualul sistem de sanatate. In aceste conditii, pot spune ca cer public prim-ministrului retragerea proiectului care viza reforma in sanatate”, a spus Basescu la momentul respectiv. Mitingul pornit la Targu Mures pentru sustinerea lui Raed Arafat s-a transformat mai apoi intr-o manifestatie impotriva presedintelui Basescu, fara legatura cu fondatorul SMURD.

„Daca la inceput populatia a fost pentru doctorul Arafat, acum sunt implicatii mult mai complexe decat doctorul Arafat”, a declarat fondatorul SMURD la revenirea sa in minister.

Analistul politic Bogdan Teodorescu spune ca cei de la putere au facut trei greseli. Prima, aceea cand presedintele Basescu a intervenit la televizor si s-a confruntat cu Arafat pe tema proiectului de lege, a doua – cand a retras proiectul, iar a treia – cand a revenit fondatorul SMURD in echipa ministrului Sanatatii, Ritli Ladislau.

„Ceea ce s-a intamplat cu Arafat este doar o margica din lungul sir pe care ni l-a prezentat actuala putere. Daca ei cred ca revenirea lui Arafat rezolva problema, se insala. Nu este prima batalie pe care o pierde (presedintele Basescu – n.r.), insa este o confruntare cu strada pe care nu a mai avut-o”, declara Teodorescu.

Ce a discutat Arafat cu Basescu

Citeste si:

Arafat a hotarat sa isi reia activitatea la Ministerul Sanatatii dupa o discutie purtata cu premierul Emil Boc, la Palatul Victoria. Discutii au fost purtate si cu presedintele Basescu.

„Astazi dimineata am vorbit cu domnul presedinte, care m-a contactat, nu este niciun secret", a spus Arafat, mentionand totodata ca discutia a fost „foarte OK, mare parte a ei pe documente”.

Cat despre continutul propriu-zis al discutiei, fondatorul SMURD nu a cedat insistentelor jurnalistilor, explicand ca nu poate da mai multe informatii fara acordul presedintelui.

Arafat si-a reluat functia cu conditia discutarii unui nou proiect de lege in domeniul sanatatii. „Ma intorc de unde am plecat ca sa continui. (...) Despre participarea mea la comisia care va elabora noua lege a sanatatii – o sa ma implic in special in domeniul sistemului de urgenta”, a mai spus Arafat.

Horia Cristian, secretar in Comisia pentru sanatate si familie din Camera Deputatilor, sustine ca sistemul sanitar are nevoie de o noua lege pentru ca resursele financiare nu sunt suficiente si pentru ca modul in care se cheltuiesc banii nu poate fi urmarit. „Doar salvarea si unitatile de primiri urgente sunt acoperite de bani publici. Din ce consuma spitalele, 30% se duce pe urgente, iar aproape jumatate din cei care beneficiaza de aceste servicii nu sunt asigurati”, argumenteaza Cristian.

Pe de alta parte, Alfred Bulai crede ca PDL nu mai are curajul sa iasa cu nicio lege acum, dar nici sa aiba acelasi stil de conducere. „Exista presiuni interne in PDL. Basescu e la prima infrangere drastica in toata cariera lui de presedinte”, a mai spus sociologul.

Cert este ca saptamana aceasta ministrul Sanatatii a anuntat ca vor fi demarate lucrarile la o noua forma a proiectului legislativ privind sistemul sanitar, care va prevede schimbari in organizarea spitalelor si in sistemul de asigurari sociale.

„Este nevoie de o reforma in sistemul sanitar deoarece, in prezent, acesta se confrunta cu o serie de probleme, incepand cu cele de finantare pana la calitatea serviciilor medicale. La elaborarea proiectului pe care il vom prezenta Guvernului Romaniei vom coopta pe toti cei interesati de acest act normativ, medici, juristi, reprezentanti ai pacientilor, pe cei ai sindicatelor etc", a declarat Ritli Ladislau, intr-un comunicat al Ministerului Sanatatii.

Ministrul a estimat o perioada de aproximativ trei-sase luni pentru consultari, urmand ca apoi proiectul sa fie supus dezbaterii publice.