Potrivit proiectului de hotarare, suplimentarea bugetului muzeului a fost ceruta de institutia de cultura "de urgenta, pentru finantarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea spatiilor din incinta imobilului din Bulevardul Dacia, nr. 12".
In raportul de specialitate al proiectului se arata ca reprezentantii muzeului au anexat notificarea privind eliberarea spatiului pana in data de 15 iunie.

"Natura acestor cheltuieli este in principal finantarea chiriilor pentru spatiile tehnice de depozitare a bunurilor de patrimoniu, in conditiile prevazute de lege", se mentioneaza in document. Bugetul initial pentru MNLR, pentru anul in curs, era de 3,313 milioane de lei. Daca suplimentarea va fi aprobata, acesta va ajunge la 5,86 milioane de lei, potrivit Mediafax.

Muzeului National al Literaturii Romane i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, in anul 1967. Pregatirile prealabile functionarii ca institutie muzeala au durat pana in anul 1971, cand, de facto, a devenit sediu al institutiei, cu program de vizitare.

"Locatia dateaza din anul 1839. Construita pe cheltuiala marelui vornic Alexandru Villara, a fost oferita drept zestre fiicei sale Elena, la casatoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu. A fost una dintre cladirile impozante ale Bucurestilor primei jumatati de secol al XIX-lea, fiind catalogata monument arhitectonic. La unsprezece ani dupa decesul lui Scarlat Kretzulescu, cladirea a devenit locuinta directorului bancii Bank of Romania, baronul Frank. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, aceasta ajunge in proprietatea statului, devenind Laboratorul de electricitate al Universitatii din Bucuresti, aflat sub conducerea savantului Dragomir Hurmuzescu. Tot aici au functionat succesiv un pension de fete si biblioteca Ambasadei Germane", a declarat, miercuri, directorul Muzeului National al Literaturii Romane, Ioan Cristescu.

Potrivit directorului MNLR, in 1948, cladirea a fost repartizata Muzeului Romano-Rus, care a fost desfiintat in 1963. In urma cutremurului din martie 1977, Expozitia permanenta a fost serios avariata, necesitand reparatii, inclusiv de consolidare. De asemenea, au fost executate lucrari de consolidare a structurii cladirii dupa cutremurul din 1996, investitie suportata de Ministerul Culturii, ordonatorul principal de credite, sub autoritatea caruia functiona.

Muzeul National la Literaturii Romane a fost inclus in obiectul de reglementare al HG nr. 1235 din 24 octombrie 2003 privind stabilirea unor masuri pentru functionarea institutiilor de cultura care se finanteaza din bugetele locale. Prin acest act normativ s-a prevazut trecerea muzeului sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, finantarea acestuia urmand sa fie asigurata din bugetul Municipiului Bucuresti.

Ulterior, Muzeul National al Literaturii Romane, alaturi de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, a fost chemat in judecata de Rudeanu Emanoil Nicolae, pentru ca prin hotararea care se va pronunta, instanta sa oblige partile parate la plata catre reclamant a lipsei de folosinta a spatiilor Muzeului pentru perioada 18.09.2008 - 17.10.2008.

"Rudeanu Emanoil a chemat in judecata Consiliul General al Minicipiului Bucuresti si Muzeul Literaturii Romane, solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa oblige paratii sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in Bucuresti, Bulevardul Dacia, nr. 12, compus din constructie si teren in suprafata de 2.176 metri patrati, respectiv sediul muzeului", a completat Ioan Cristescu.

Potrivit sursei citate, prin sentinta civila nr. 1038/21.09.1999, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea ca neintemeiata, insa, la apel, prin decizia civila nr. 452/18.09.2000, Curtea de Apel Bucuresti a admis cele doua apeluri si a schimbat in tot sentinta, in sensul ca a admis actiunea si a obligat paratele sa lase reclamantului in deplina proprietate si posesie imobilul.

Impotriva acestei hotarari au promovat recurs paratii Ministerul Finantelor, Ministerul Culturii, Muzeul Literaturii Romane si Municipiul Bucuresti prin Primarul General, iar, prin decizia civila nr. 571/13.02.2002, Curtea Suprema de Justitie a admis recursurile declarate de parati, a casat decizia civila nr. 452/18.09.2000 si sentinta nr. 1038/21.09.1999 si a trimis cauza spre rejudecare la acelasi tribunal.

Directorul MNLR a mai spus ca, prin incheierile de sedinta din 21.01.2003 si 18.02.2003, cu prilejul rejudecarii dupa casare, Tribunalul Bucuresti a admis lipsa calitatii procesuale pasive a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv, a Ministerului Finantelor Publice si a dispus introducerea in cauza a Municipiului Bucuresti prin Primarul General, in locul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Citeste si:

Prin sentinta civila nr. 344/01.04.2003, Tribunalul Bucuresti a admis lipsa calitatii procesuale pasive a paratei Muzeul Literaturii si, in consecinta, a respins actiunea fata de aceasta institutie, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva (in considerentele hotararii in referinta se arata ca, in mod corect, a stabilit instanta de apel ca parata Muzeul Literaturii nu are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza, avand in vedere ca nu s-a facut dovada ca acesta are personalitate juridica, ceea ce atrage lipsa capacitatii pe plan procesual) si a admis actiunea principala formulata de Rudeanu Emanoil Nicolae si intervenienta Kretzulescu Emanuela. Totodata a obligat parata Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, sa lase reclamantului si intervenientei in deplina proprietate si posesie imobilul situat in Bulevardul Dacia, nr. 12 din Sectorul 1.

Ulterior, sentinta civila nr. 344/01.04.2003 a devenit definitiva si irevocabila prin respingerea apelului promovat de Municipiul Bucuresti prin Primarul General (decizia civila nr. 585/16.12.2003 a Curtii de Apel Bucuresti) si a recursurilor promovate de Municipiul Bucuresti prin Primarul General si Muzeul Literaturii Romane (decizia civila nr. 1085/ 07.06. 2007 a Curtii de Apel Bucuresti).

"Din cele de mai sus reiese ca au fost parcurse toate fazele procesuale recunoscute de legislatia noastra procesual civila, insa instantele au dat castig de cauza reclamantilor. Rudeanu Emanoil este beneficiarul unei hotarari judecatoresti pronuntate de Tribunalul Bucuresti, prin care i s-a restituit jumatate din imobilul sediu al muzeului", a mai declarat directorul MNLR.

Potrivit lui Ioan Cristescu, detaliile tehnice sunt importante din perspectiva executarii hotararii judecatoresti de restituire, in sensul ca hotararea ar putea fi pusa in executare numai de Municipiul Bucuresti. Instanta judecatoreasca, prin solutia data in 08.02.2012, obliga paratul Muzeul National al Literaturii Romane sa plateasca reclamantului suma de 15.000 de euro reprezentand contravaloare lipsa folosinta pentru jumatate din imobilul situat in Bucuresti, Bulevardul Dacia, nr. 12, sector 1 pentru perioada 18.09.2008 - 17.10.2008 si sa plateasca si suma de 3.865 de lei reprezentand cheltuieli de judecata.

"Dupa un proces indelungat care a stat pe rolul instantelor din anul 2008 pana in 08.02.2012, am fost obligati de Judecatoria Sector 1 in dosarul nr. 19997/299/2008 la care ne-am referit la plata lipsei de folosinta a spatiilor muzeului in perioada 18.09.2008 - 17.10.2008. Suma de bani ce urmeaza a fi platita este de 15.000 de euro, la care se adauga cheltuieli de judecata", a mai spus directorul MNLR.

Pe de alta parte, in dosarul nr. 12721/299/2012 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, Sturdza Mihai, in calitate de proprietar al celeilalte cote indivize de jumatate din imobil a chemat in judecata Municipiul Bucuresti prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Muzeul National al Literaturii Romane, pentru ca prin hotararea pe care o va pronunta, instanta sa-i oblige pe acestia la a-i plati in solidar o suma cu titlu de chirie lunara pentru 36 de luni calendaristice incepand cu data de 1 martie 2009 si pana la 29 februarie 2012.

Reclamanatul Sturdza Mihai sustine ca este mostenitorul legatar al defunctei Quaranta di Yullino Emanuela Kretzulescu - decedata la data de 21.01.2008 -, in baza certificatului de legatar nr. 3/17.01.2012.
Ioan Cristescu a mai spus ca prin contractul de vanzare-cumparare nr. 867, din 18 iunie 2013, Sturdza Mihai a cumparat, cu 2.000.000 euro, jumatate din cladire, respectiv partea mostenita de Rudeanu Emanoil Nicolae devenind astfel unic proprietar al cladirii.

Directorul MNLR a precizat ca exista spatii in Bucuresti in care ar putea fi relocat Muzeul National al Literaturii Romane, aratand ca municipalitatea cauta solutii optime pentru rezolvarea situatiei. De asemenea, printr-o adresa transmisa pe 22.05.2014 s-a solicitat Ministerului Culturii identificarea unui spatiu adecvat pentru muzeu, insa, pana in prezent, nu a fost primit niciun raspuns.

Potrivit unei declaratii politice facute de deputatul Ioan Vulpescu in sedinta Camerei deputatilor din 18 martie, intitulata "Se incearca evacuarea fortata din sediu a Muzeului National al Literaturii Romane!", MNLR, "acum tinand de Primaria Capitalei, a primit insa dreptul - prin aceeasi sentinta judecatoreasca de retrocedare - de a functiona in continuare in cladire, iar Primaria are obligatia de a-i achita proprietarului o chirie de 360.000 de euro anual".
"Chiria despre care se vorbeste este o solicitare a proprietarului, pentru care insa Primaria Capitalei nu are o baza legala pentru a o achita", a mai declarat Ioan Cristescu, care a precizat si faptul ca nu se cunosc intentiile proprietarilor in privinta cladirii.

Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti adaposteste un autentic tezaur literar format din manuscrise, carti, obiecte personale, obiecte de arta, fotografii, inregistrari audio-video. Acestea redau intr-o imagine concentrat metaforica profunzimea, complexitatea si frumusetea inefabila a literaturii romane.

Infiintarea Muzeului Literaturii Romane i se datoreaza lui Mihai Eminescu, poetul punandu-si sigiliul pe "destinul" viitoarei institutii chiar in anul centenarului nasterii sale. Pe 1 iunie 1957 se infiinteaza Muzeul Literaturii Romane, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius. Muzeul a functionat pentru o vreme chiar in sediul Uniunii Scriitorilor, din Soseaua Kiseleff nr. 10. Sprijinit de cateva dintre personalitatile literare ale timpului, cu "trecere" la autoritati, Perpessicius a continuat activitatea de imbogatire a patrimoniului literar. Primelor colectii li s-au adaugat altele, cuprinzand la randul lor valoroase manuscrise, carti rare, acte, corespondenta, obiecte, fotografii, tablouri, sculpturi, piese de patrimoniu literar. Din anul 1967, muzeul a functionat in sediul din Bulevardul Dacia.