Prezent la conferinta "Integrarea solutiilor pentru decongestionarea traficului in infrastructura urbana", directorul Directiei Transporturi si Sistematizarea Circulatiei din Primaria Municipiului Bucuresti ( PMB), Gheorghe Udriste, a declarat ca pe viitor PMB ar putea impune soferilor care trec prin centrul Capitalei o taxa de drum.

"Este o solutie care poate fi aplicata, nu va pot spune insa de cand si care va fi cuantumul acestei taxe. Ne vom folosi de experienta altor capitale europene in ceea ce priveste decongestionarea traficului in oras, capitale in care sistemul a fost implementat si a fost o experienta pozitiva", a explicat Udriste, citat de NewsIn.

Gheorghe Udriste a avertizat insa ca in ciuda tuturor masurilor luate de catre autoritati pentru decongestionarea traficului, " in Capitala nu vom ajunge niciodata la situatia de a nu se mai circula bara la bara, va trebui sa ne obisnuim incet incet cu ideea si atunci cand plecam de acasa, sa ne luam mai mult timp la dispozitie ca sa ajungem la serviciu".

Suedia si Marea Britanie aplica modelul

In capitala Suediei, taxa de congestionare este aplicata din ianuarie 2006 si a fost mai intai probata timp de sapte luni, perioada care s-a dovedit a fi un succes important, potrivit unui raport al "The Economist Intelligence Unit 2006". Potrivit unui reprezentant al Consiliului orasului Stockholm, Gunnar Soderholm, traficul in zona congestionata s-a redus cu 22%, emisiile au scazut cu mai mult de 12 la suta in centrul orasului, iar sistemul de transport public a inregistrat un numar suplimentar de 40.000 de calatori pe zi.

Si in capitala Regatului Unit al Marii Britanii a fost introdusa taxa de congestionare pentru masinile care tranziteaza centrul orasului de la 17 februrie 2003, fiind scutite de aceasta taxa taxiurile, vehiculele de urgenta sau masinile ai caror propietari se afla in anumite categorii de handicap. Transport for London, organismul responsabil cu implementarea sistemului in Londra, estimeaza ca intarzierile au scazut cu 30% in zona de taxare, viteza autobuzelor a crescut, iar volumul de trafic in zona de taxare s-a redus cu 17 la suta.

In Bucuresti a existat inca de anul trecut o initiativa de introducere a taxei de congestionare a traficului , care insa " s-a lovit de o puternica reactie negativa", mai ales ca o serie de factori " par sa vina impotriva acestei initiative. Printre acestea se numara scepticismul public, lipsa de rute alternative pentru traficul rutier, resursele financiare insuficiente si ingrijorarile cu privire la impactul pe care l-ar avea aceasta taxare asupra dezvoltarii economice din centru orasului", se arata in studiul " The Economist Intelligence Unit 2006".

Citeste si:

Masinile din Bucuresti s-au 'inmultit' de opt ori in 16 ani

In ciuda acestor impedimente, exista o serie de motive care idica faptul ca taxa pe drum ar putea fi " glontul de argint" de care autoritatile au nevoie pentru a decongestiona traficul prin Capitala. S-a dovedit deja prin introducerea sistemului de taxare la camioane ca solutia este eficienta in centrul orasulu. De asemenea, in acest mod ar fi suplimentate veniturile la bugetul local, bani care pot fi cheltuiti pentru imbunatatirea infrastructurii.

"Solutiile de taxare a drumurilor compenseaza in mod eficient costurile reale generate de congestionarea traficului pentru societate si costurile reale generate de conducerea automobilului, pentru utilizator", a spus reprezentantul Economist Intelligence Unit Matthew Shinkman.

Conform cercetarilor EIU, numarul masinilor din Capitala a crescut de la aproximativ 200.000 in anul 1990 la peste un milion si jumatate in 2006. in prezent, Primaria Capitalei are mai multe initiative care vor duce, pe termen lung, la reducerea congestionarii traficului.

Astfel, pana in anul 2008 se vor cheltui 150 de milioane de euro, bani proveniti de la Banca Europeana de Investitii pentru constructia a zece noi drumuri de trecere si pasarele si alte 20,5 milioane de euro pentru desfasurarea unui proiect pilot care include sisteme inteligente si integrate de transport ( ITS) si gestionarea transportului public pe baza de GPS. Pentru implementarea acestui sistem Municipalitatea va da 3,5 milioane de euro, iar restul de 17 milioane de euro vor proveni dintr-o finantare din partea Bancii Europene de Dezvoltare (BERD).

De asemenea, metroul bucuresten va avea doua linii noi, dintre care una va lega Aeroportul Henri Coanda de Gara de Nord, lucrarile de constructie urmand sa inceapa in 2007 si sa fie finalizate in aproximativ zece ani. Valoarea investitiilor se ridica la aproximativ 1,6 miliarde de euro, bani care provin atat de la PMB cat si de la BERD.