Economistul-sef al ING Bank Romania, Nicolaie Chidesciuc, considera ca decizia BNR de reducere a rezervelor minime la valuta cu 5 puncte duce la eliberarea a circa un miliard de euro si ar putea fi explicata fie prin dificultati ale MFP in a emite titluri in valuta pe piata externa, fie printr-o incercare de a stimula creditarea in valuta prin reducerea costurilor, cu scopul de a ajuta economia.

"Ar fi doua explicatii. Prima ar fi ca MFP are dificultati in a emite titluri in valuta pe pietele externe, avand in vedere ca au trecut circa sase luni de cand a spus ca vor realiza o emisiune si nu a reusit pana acum. Daca acesta este motivul, atunci semnalul este prost pentru ca inseamna ca increderea sau interesul pentru Romania este redus", a spus Chidesciuc, mentionand ca aceasta explicatie este mai plauzibila, potrivit Mediafax.

El a continuat aratand ca programul Prima Casa, unde majoritatea creditarii este in valuta, a fost modificat astfel incat bancile sa suporte o parte din risc, iar reducerea RMO duce la scaderea costurilor.

"Inainte de criza ponderea creditelor in valuta in total imprumuturi era mai mica decat in prezent, ceea ce inseamna ca ne-am majorat riscurile", a continuat Chidesciuc.

Analistul bancii olandeze anticipeaza pentru acest an mentinerea dobanzii de politica monetara la 6,25% si a rezervelor minime la lei la 15%, si nu exclude inca o reducerea a ratei obligatorii pentru pasivele in valuta.

"Cred ca este vorba de faptul ca BNR a considerat necesara transmiterea unui mesaj pozitiv.
Din nefericire, pe partea de dobanda este dificil, deoarece, pe de o parte, presiunile inflationiste ar justifica chiar o crestere a ratei de dobanda iar, pe de alta parte, natura nemonetara ci, dimpotriva, fiscala a presiunilor inflationiste ar deteriora pana la anulare o incercare de corectie sau combatere a acestora prin instrumente monetare. Astfel, a fost aleasa optiunea de a transmite mesajul pozitiv prin intermediul unui instrument administrativ, rezerva minima obligatorie. Consider decizia ca fiind adecvata scopului si benefica pietelor in ansamblu si nu exclusiv pietei monetare", considera, la randul sau, economistul-sef al BRD- Groupe Societe Generale, Florian Libocor.

Citeste si:

Analistul BRD, care se asteapta in acest an si la o reducere a RMO in lei, vede ca efecte secundare a deciziei de joi o posibila incurajare a creditarii. El anticipeaza ca, oricum, finantarile vor creste prudent si gradual si spune ca principalul beneficiar nu ar trebui sa fie populatia, ci proiectele de investitii in dezvoltarea infrastructurii, de care Romania are mare nevoie.

"Repatrierea unei parti din valuta eliberata nu trebuie exclusa, insa cred ca investirea banilor in economia romaneasca va fi mai atractiva deoarece poate aduce randamente mult mai bune", a conchis Libocor.

Opinie usor separata face analistul economic Florin Citu, care apreciaza ca BNR a intuit corect un deficit de valuta pe piata interna, acoperit prin swap-uri valutare de o parte din institutiile de credit, ceea ce a pus presiune pe ratele de dobanzi in lei.

"Dupa aceasta decizie, BNR mizeaza ca nu se vor mai folosi leii din piata pentru a cumpara euro necesari finantarii activelor. Am putea asista la o relaxare graduala a dobanzilor pe care bancile le vor plati clientilor comerciali", a explicat Citu.

In opinia lui Citu, o astfel de decizie este consistenta cu mesajul public al BNR ca ramane in continuare vigilenta si "tine ochii pe inflatie".
Economistul-sef al Bancpost, Dan Bucsa anticipeaza, ca si Chidesciuc, o posibila emisiune de titluri de stat in valuta pe piata interna, in conditiile in care Finantele amana prima licitatie din programul MTN si ar putea gandi construirea unei referinte interne pe care s-o utilizeze in disutiile cu investitorii internationali.