O regula de baza spune ca fondurile mutuale pe actiuni au avantajul ca scad mai putin decit media bursei in perioadele de corectie, dezavantajul fiind ca evolutiile lor sint mai modeste in momentele de ascensiune. Axioma nu se verifica in acest an, toate fondurile mutuale cu profil de actiuni avind scaderi cuprinse intre 1-15%, in timp ce indicele BET-C (ce urmareste evolutia tuturor actiunilor listate, mai putin SIF) mai pastreaza o crestere de 10%. Explicatia trebuie cautata in structura portofoliilor, toate fondurile avind de- tineri la societatile de investitii financiare.

Ori, indicele BET-FI a pierdut 15% de la inceputul anului, iar acest lucru a cintarit greu in performantele fondurilor. Doua dintre cele mai cunoscute fonduri pe actiuni, Intercapital si Napoca, care pierdusera aproximativ 5 procente din valoarea unitatii de fond in acest an, aveau o expunere pe SIF-uri de 30%, respectiv 27% din totalul portofoliilor la inceputul lunii. Asta in conditiile in care Napoca investise 80% din active in actiuni listate, iar Intercapital aproximativ 60%. Pentru a intelege scaderile celor doua fonduri, trebuie sa luam in considerare si comisionul de administrare (media pentru UNOPC este de 0,3% din activul net lunar), care era acoperit pina acum lejer din aprecierea actiunilor din portofolii. In momentul in care bursa a inceput sa bata pasul pe loc sau chiar sa scada, comisioanele percepute de societatile de administrare au pus umarul la scaderea valorii sumelor investite in fonduri.

Desi mai modeste, corectiile n-au ocolit nici fondurile diversificate (doar Transilvania reusise o apreciere modesta de 0,6%, celelalte fonduri scazind cu 1-7%), si acestea avind la rindul lor plasamente in actiuni la bursa. De ce au gresit fondurile mergind in corpore pe mina SIFurilor? Pentru ca nu aveau alternative reale, numarul societatilor lichide, cu o capitalizare buna si perspective de crestere fiind limitat la bursa. Practic, un administrator de fond de actiuni nici nu trebuie sa aiba multa imaginat ie, alegerile se fac de la sine intr-o piata saraca. De exemplu, in topul celor mai mari detineri de actiuni pentru Intercapital si Napoca, din primele 10 pozitii pentru fiecare fond, 7 sint comune. E vorba de SIF-uri (Oltenia, Moldova, Transilvania, Banat- Crisana), Turbomecanica, Biofarm, Banca Transilvania. (vezi w w w . c e r t i n v e s t . r o ; www.globinvest.ro).

Portofoliile celor doua fonduri pot fi luate ca punct de reper pentru investitorii incepatori la bursa, care nu stiu pe ce actiuni sa mizeze. Fondurile au avantajul portofoliului diversificat (inainte de splitare, pentru a achizitiona cantitatea minima de 500 de actiuni Turbomecanica iti trebuiau peste 10 milioane de lei vechi) si experientei administratorului. Nu este o investitie speculativa, comisioanele de rascumpa rare care pot ajunge la 8- 9% in cazul unei retrageri premature va obliga la o perioada minima de imobilizare a banilor in fond, dupa care retragerea poate fi taxata simbolic. Pentru sume mici investite (in jur de 50 milioane de lei vechi), comisioanele brokerilor in cazul unei tranzactii duble de cumpa rare si vinzare pot ajunge la 4%, iar in acest caz, comisionul de administrare perceput de fonduri este totusi mai mic.

Sa remarcam ca SIF-urile au produs un mic cutremur la nivelul clasamentului rentabilitatii in familia UNOPC. Cele mai performante fonduri au devenit in acest context cele care au inclus in portofoliu un procent cit mai mare de instrumente cu venit fix (obligatiuni, depozite). Astfel, liderul momentului este Orizont, fond de obligat iuni, urmat de Stabilo, fond monetar.