"Legea ar avea un efect catastrofal in ceea ce priveste activitatea bancara si din punct de vedere al echitatii sociale. Ea ar legifera, practic, un comportament pe care oricum il avem genetic: de a pacali, de a trisa, de a fura. Orice obligatie asumata trebuie respectata si dusa pana la capat si orice interventie a statului nu poate sa fie salutara in raportul de drept privat, ca pana la urma un contract de credit este un contract intre doua persoane", a declarat Remus Borza, pentru wall-street.ro. El spune ca cele doua parti contractuale, respectiv creditorul - banca, si debitorul - persoana fizica in cazul legii de fata, trebuie sa isi asume obligatiile care decurg din contract: "Nimeni nu a pus pistolul la tampla nimanui sa semneze un contract. Riscul contractului, trebuie asumat, deopotriva, si de catre banca, in calitate de imprumutator, si in calitate de imprumutat".

Daca s-ar adopta o lege prin care sa se inghete cursul francului la momentul creditarii, multe banci ar da faliment.

FOTO: Remus Borza

Legea insolventei persoanelor fizice, devenita in iunie Legea 85/2014, se afla acum in dezbatere in Camera Deputatilor, camera decizionala, dupa ce ea a fost adoptata tacit de Senat in data de 9 decembrie 2014. Proiectul a fost initial de deputatul PSD Ana Birchall in 2014 si este sustinut de 151 de deputati si senatori, majoritatea din partea PSD. Printre cei care au semnat proiectul de lege se numara Ilie Sarbu - PSD, Viorel Hrebenciuc - PSD, Gabriela Firea -PSD, Ioan Oltean - PDL si Cezar Preda -PDL. Lista completa a celor care au sustinut proiectul poate fi consultata aici. Acesta este doar unul dintre cele patru proiecte care au fost depuse la Camera Deputatilor, urmand sa se decida asupra formei finale a legii. Cel mai probabil, insa proiectul pe care se va lucra va fi cel initiat de Ana Birchall.

Criza artificiala a francului elvetian si riscul bancilor de a da faliment

Criza generata de aprecierea fara precedent a francului elvetian nu ar trebui sa prilejuiasca adoptarea acestei legi, care ar periclita activitatea bancara, arata avocatul Remus Borza. "Legea ar dauna sanatatii mediului de business si economiei reale. Criza francului este una artificiala, in care statul nu trebuie sa intervina. Orice ingerinta a statului poate fi catastrofala. Sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de BNR: daca s-ar adopta o lege prin care sa se inghete cursul francului la momentul creditarii, multe banci ar da faliment, in conditiile in care exista deja germenii unei crize mondiale, daca luam in calcul prabusirea pretului barilului de petrol, ale carei efecte vor incepe sa se vada si in Romania in cateva luni. Si legea insolventei societatilor comerciale a creat dezechilibre in economie: sunt miliarde de euro care nu se mai incaseaza la bugetul de stat si de catre banci. Sa extindem prevederile la persoanele fizice ar fi prea mult. Sunt deja suficiente metode de a executa debitorul persoana fizica", a detaliat acesta.

Beneficiarii acestei legi sunt persoanele fizice care se afla in imposibilitatea de a-si plati datoriile. Ele trebuie sa indeplineasca insa o serie de criterii, cum ar fi: sa aiba domiciliul permanent in Romania, sa nu actioneze ca persoane fizice autorizate si sa nu aiba datorii legate de activitati comerciale desfasurate in nume propriu sau ca aceste datorii sa nu depaseasca valoarea de 45.000 lei. Mai mult, daca instanta decide inceperea procedurii de insolventa, debitorul in cauza nu mai poate dispune de bunurile sale fara consultarea administratorului judiciar, cu exceptia celor necesare unui trai de baza - care trebuie de asemenea, raportate trimestrial, in scris. Cu alte cuvinte, plata facturilor trebuie anuntata uterior in scris, iar daca vrea sa isi cumpere, de exemplu, electrocasnice scumpe, trebuie sa aiba acordul administratorului judiciar. In schimb, debitorul va fi la adapost de procedurile de executare silita si nu se vor acumula dobanzi sau penalitati cu privire la creantele existente in momentul deschiderii procedurii.

Practic, debitorul poate sa depuna o cerere pentru demararea unei astfel de proceduri daca dovedeste ca este incapabil sa achite datoriile catre cel putin 2 creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii. In solicitarea sa, acesta trebuie sa includa un raport al bunurilor pe care le detine si a veniturilor disponibile (inclusiv cele referitoare la veniturile din ultimii 3 ani si cele preconizate pentru urmatorii 5 ani). De asemenea, raportul trebuie sa contina si o lista a bunurilor mobile si imobile care depasesc suma de 1.000 de lei si care au fost instrainate in ultimii 4 ani, dar si un plan care sa prevada exact modul in care datoriile vor fi rambursate.

Cererea poate fi depus si de creditor, insa doar daca valoarea creantei este egala sau mai mare decat 25.000 lei, dovedind totodata ca debitorul nu isi poate achita datoriile la termenul scadent.

Cum ar trebui sa arate PLANUL DE RAMBURSARE A DATORIILOR

Proiectul prevede ca fiecare creditor chirografar (definiti ca cei care au doar un drept de gaj general asupra bunurilor actuale si viitoare ale debitorului lor) sa primeasca o compensare de cel putin 40% din valoarea datoriei.

Creditorii garantati trebuie sa primeasca cel putin suma care poate fi incasata prin vanzarea activelor asupra carora au dreptul de gaj, pe baza valorii de piata ale datornicului.

Planul nu se poate intinde pe o perioada mai mare de cinci ani si el poate sa prevada lichidarea unor bunuri ale debitorului, respectiv ditribuirea incasarilor catre creditori.

Pe durata aplicarii planului, debitorul are urmatoarele obligatii:

  • sa dispuna de veniturile si bunurile sale in concordanta cu planul aprobat
  • sa desfasoare activitati care sa ii aduca venituri, iar, in caz de somaj, sa nu refuze oferte care ii pot aduce venituri
  • sa inainteze administratorului judiciar sumele obtinute din mosteniri, donatii sau eventuale compensatii primite pentru daune
  • sa informeze instanta si administratorul judiciar cu privire la schimbarea domiciliului sau in activitatea profesionala

Proiectul prevede si sanctiuni cu inchisoarea in cazul in care sunt furnizate informatii false instantei sau administratorului judiciar. Aceste fapte se sanctioneaza cu inchisoarea de la 1 la 5 ani. In plus, dupa iesirea din insolventa, debitorul nu are voie sa fie asociat unic in cadrul unei SRL timp de cinci ani.

Legea, in forma in care a fost aprobata de Senat, poate fi consultata aici.

Citeste si:

In prezent, in Romania, exista peste 75.000 de persoane care au credite in franci elvetieni, potrivit ministrului de Finante, Darius Valcov. Numarul celor care ar putea beneficia de legea insolventei persoanelor fizice este insa mult mai mare, arata avocatul Gheorghe Piperea, care a precizat ca peste 800.000 de persoane sunt in situatia de debitori neperformanti si ar putea beneficia de legea insolventei persoanelor fizice. El a punctat, astazi, la Comisia juridica a Camerei, ca o astfel de lege ar rezolva doar partial problema romanilor care au credite in franci elvetieni.

Ce spun bancile. Reprezentantii ARB si cei ai BNR sustin legea, insa sustin ca ea ar trebui tratata cu prudenta, respectiv cu un studiu de impact si fara presiunea timpului. Legea insolventei persoanei fizice trebuie sa instituie un echilibru intre debitori si creditori, "pentru mentinerea disciplinei de plata si pentru evitarea hazardului in randul debitorilor", a afirmat Florin Danescu, presedintele executiv al ARB.

Comisia juridica s-a reunit, miercuri, pentru a discuta pe tema insolventei persoanei fizice. La discutii au fost prezenti si reprezentanti ai institutiilor implicate. Comisia a decis sa constituie o subcomisie care sa lucreze pana luni la forma unui proiect de lege privind insolventa persoanelor fizice, impreuna cu reprezentanti ai institutiilor interesate - CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC- iar apoi membrii comisiei sa inceapa dezbaterea pe aceasta forma.

Cum arata situatia datoriilor in Romania

In prezent, situatia in ceea ce priveste companiile arata ca practica este des folosita. Daca in 2009 o companie din 30 era in insolventa, acum vorbim de una din 7 firme, conform Asociatiei Romane a Bancilor. O statistica publicata de BNR in 2013 arata ca, din totalul firmelor intrate in insolventa, 86% au ajuns in faliment.

Supraindatorarea este o consecinta a unu optimism exagerat, amplificat de anii de boom economic.

Numarul debitorilor care au luat imprumuturi de la banci si IFN (institutii financiare nebancare) este de circa 4,3 milioane, respectiv 43% din populatia activa, soldul total al creditelor fiind de 23 miliarde euro. Mai mult, statisticile arata ca 30% din gospodariile populatiei din Romania erau supraindatorate in 2011, media europeana fiind de 11,4%, potrivit Comisiei Europene. Romania este, din acest punct de vedere, la acelasi nivel cu Grecia si Bulgaria. "Supraindatorarea este o consecinta a unu optimism exagerat, amplificat de anii de boom economic", se arata in raportul anual 2013-2014 al ARB.

Remus Borza spune ca legea initiala, in actuala forma, de deputatul PSD Ana Birchall, nu ar face decat sa puna o bariera in calea creditarii, in conditiile in care valoarea creditelor neperformante este si asa destul de ridicata. "Legea falimentului persoanei va institui un blocaj in ceea ce priveste creditarea, pentru ca bancile, in conditiile in care in utimii ani am asistat la o lipsa de apetit din partea bancilor de a mai credita, de aici si blocajul din economie. S-a dus vremea creditului cu buletinul, cand se creditau orice firma fantomatica. Acum bancile stau pe munti de bani si, cu toate astea, nu mai vor sa dea credite. Cu atat mai mult in conditiile care, persoana imprumutata va avea la dispozitie un intrument legal prin care poate sa isi ceara oricand insolventa. Legea ar subrezi si mai mult un sistem bancar si asa fragil: ponderea neperformantelor in sistemul bancar este de peste 20%, iar asta ar creste si mai mult ponderea neperformantelor in totalul creditelor", a spus el.

Rata creditelor neperformante produsa de actorii economiei reale se situa la 17% in luna august a anului trecut, potrivit Asociatiei Romane a Bancilor, asa cum reiese din raportul publicat pe site-ul instituitiei. Aceasta rata "afecteaza indicatorii de performanta a bancilor, in special in relatia cu investitorii care pot interpreta defavorabil stabilitatea si credibilitatea sistemului bancar".

Sursa foto: Shutterstock.

Francul elvetian a "zdrobit" leul

Readucerea acestei legi in dezbatere a fost prilejuita de criza francului elvetian care a debutat pe 15 ianuarie, dupa ce Banca Centrala a Elvetiei a renuntat la pragul fix de 1,2 euro pentru un franc, iar BNR a anuntat un curs de 4,3287 lei/franc, care a inregistrat o crestere de 15,7% - un maxim istoric. Cursul BNR pentru franc a crescut miercuri, 21 ianuarie, la un nou maxim istoric, de 4,5054 lei/franc, ceea ce inseamna o apreciere de 1,6% fata de marti.

Sursa foto: Franc elvetian si euro / Shutterstock.