Guvernul a discutat miercuri, in prima lectura, un proiect de lege referitor la conversia creditelor imobiliare din valuta in lei, bancile urmand sa acorde un discount de 15% din valoarea in lei dupa conversia imprumutului, pe care statul il va garanta in proportie de 50%. In proiectul de lege, elaborat de Ministerul Finantelor, se precizeaza ca venitul net al beneficiarului luat in calcul de institutia de credit la aprobarea conversiei nu depaseste valoarea de 3.000 de lei/luna, informeaza Mediafax.

Prevederile actului normativ se aplica in cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpararea/construirea unei locuinte destinate satisfacerii cerintelor proprii de locuit, intr-o valuta in raport cu care leul s-a depreciat semnificativ de la data contractarii imprumutului, garantat cu ipoteca asupra imobilului si a carui valoare rezultata in urma conversiei si aplicarii discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei.

"Desi in titlu se refera la protectia populatiei impotriva riscului de depreciere semnificativa a monedei nationale asociat expunerii la credite in valuta, proiectul de lege a fost elaborat doar prin consultare cu bancile, reprezentantii consumatorilor fiind cu desavarsire ignorati. Avand in vedere faptul ca, in calitate de reprezentanti ai consumatorilor, cunoastem cel mai bine situatia reala a acestora si cazurile lor concrete, solicitam MFP sa organizeze, in cel mai scurt timp posibil, o dezbatere publica a textului proiectului de lege, in conformitate cu prevederile Legii transparentei decizionale nr. 52/2003, republicata. De altfel, AURSF a si transmis catre MFP, in cursul zilei de astazi, o solicitare in acest sens", se arata intr-un comunicat comun al AURSF si GCCC.

Asociatia si grupul clientilor cu credite in franci considera ca plafonul de 300.000 lei este total inadecvat, pentru ca nu tine cont de valoarea cu care au fost achizitionate locuintele inainte de criza, reamintind ca intr-un bloc vechi din Bucuresti o garsoniera se vindea in 2008 chiar si cu 80.000 euro (352.000 lei la cursul de 4,4 lei/euro), iar un apartament de 3 camere ajungea si la 160.000 euro (704.000 lei). "Discountul de 15% care urmeaza sa fie acordat de banci, in conditiile in care acestea beneficiaza si de garantia statului in proportie de 50% (in fapt, a contribuabililor), este cu mai mult de jumatate mai redus decat cel anuntat de una dintre banci (30-35%) inca din toamna anului trecut, atunci cand francul elvetian era cotat in jur de 3,7 le", se spune in comunicat.
O alta nemultumire provine din faptul ca proiectul imiteaza accesul in program doar pentru creditele imobiliare, creditele de consum cu si fara garantie imobiliara, care au o pondere extrem de importanta in totalul creditelor acordate, fiind excluse.

Potrivit AURSF si GCCC, venitul net al beneficiarului este un alt element discriminatoriu. iar acest indicator nu este deloc corelat cu gradul de indatorare al debitorului. Astfel, este posibil ca un debitor cu un venit care se incadreaza in plafonul de venit, dar care are un grad de indatorare relativ redus (25-30%) sa beneficieze de program, iar altul care depaseste plafonul de venit cu 10 lei, dar care are un grad de indatorare de 90% sa fie exclus.

"Indicele propus pentru conversie este ROBOR la 6 luni, in conditiile in care sunt multi consumatori care au in contracte referinta LIBOR la 3 luni, ceea ce va crea de asemenea discriminare si dezavantaje unei categorii importante de consumatori (...) Plafonul de garantare este limitat la 1 miliard de lei, ceea ce face ca de program sa poata beneficia un numar limitat de consumatori (intre 7.000 si 15.000), in conditiile in care numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni depaseste 120.000", se mai spune in comunicat.

Citeste si:

Discutiile pe noua solutie luata in calcul de Finante au inceput in prima parte a lunii februarie, cand ministrul Darius Valcov, care a demisionat intre timp, s-a intalnit cu bancile care au dat credite in franci elvetieni. La acel moment, Valcov a precizat doar ca "se lucreaza la un produs nou". Ulterior, reprezentanti ai bancilor in cauza au afirmat ca este vorba despre o schema de conversie in lei a creditelor in franci, cu discount, iar statul sa garanteze pentru 50% din soldul ramas, in conditiile in care valoarea garantiilor aferente creditelor s-a redus la circa jumatate.

Cele mai multe institutii de credit care au participat la discutii nu au primit propunerea lui Valcov cu entuziasm, sustinand ca reducerile de datorie care ar urma sa fie aplicate trebuie aprobate de actionari. Discutiile pe "noul proiect" au fost inghetate o perioada, dupa cum afirma ministrul Finantelor la sfarsitul lui februarie, intrebat fiind in ce stadiu se afla cu aceasta varianta. El spunea la acel moment ca bancile nu au fost de acord cu schema propusa.

Saptamana trecuta, Valcov a metinonat ca proiectul este in lucru la minister, intr-o forma avansata, lucrandu-se impreuna cu reprezentanti ai bancilor si ai BNR. Pe de alta parte, Banca Nationala a creat cadrul necesar bancilor pentru a realiza conversiile in lei fara a cere garantii suplimentare, chiar daca acestea nu mai acopera creditul, prin modificarea a doua regulamente. Cu alte cuvinte, conversia nu va fi tratata ca un credit nou, ci mai mult ca o restructurare.

Peste 75.000 de persoane fizice figureaza cu credite in franci elvetieni in bilanturile bancilor locale, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In realitate, numarul imprumutatilor in franci este mult mai mare, avand in vedere ca bancile au externalizat sau au vandut foarte multe astfel de contracte. Din totalul debitorilor cu imprumuturi in franci inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR. Clientii cu creditele in franci au invitat bancile la negocieri, alaturi de reprezentanti ai Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Acestea ar urma sa aiba loc la sediul ANPC, care si-a asumat rolul de mediator, in cursul lunii aprilie, pentru prima saptamana fiind programate intalnirile preliminare.

Cele sapte banci invitate sunt Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, OTP si Credit Europe Bank.
Clientii vizeaza reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia in lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.