"Principiul convergentei economice constituie axul central al procesului de integrare economica si monetara europeana. Pe de o parte, convergenta economica nominala se refera la coordonarea politicilor economice care influenteaza cererea agregata la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, avand ca obiectiv corelarea ciclurilor economice si generarea unui cadru macro-financiar stabil pe termen mediu. Pe de alta parte, convergenta economica reala priveste politicile cu impact la nivelul ofertei agregate (reformele structurale) si vizeaza dezvoltarea economica a tarilor europene pe termen mediu si lung. Tarile din Europa Centrala si de Est sunt puternic integrate economico-financiar cu Zona Euro/Uniunea Europeana - principalul partener comercial, financiar si investitional", afirma in raport Andrei Radulescu, senior economist al Bancii Transilvania.

Regiunea in care se afla Romania a resimtit „din plin” criza, tarile fiind surprinse intr-o faza de supraincalzire.

"In acest context, dinamica PIB/locuitor (ca % din media Uniunii Europene) a cvasi-stagnat intre 2009 si 2014”, potrivit economistului Bancii Transilvania.raport Banca Transilvania grafice

Chiar daca per ansamblu regiunea nu a reusit sa mai reduca semnificativ in aceasta perioada din decalajul fata de media UE, in Europa Centrala si de Est se constata diferente importante din perspectiva convergentei PIB pe cap de locuitor.

"Cehia este cea mai avansata, cu un nivel de peste 50%, iar Romania ocupa ultimul loc, cu un nivel de 27%", se arata in raport.

PIB mediu pe cap de locuitor este un indicator util pentru o perspectiva pe termen mai lung, accentul fiind pe convergenta veniturilor.

Citeste si:

In plus, convergenta economica din perioada premergatoare crizei nu a fost durabila, noteaza economistul Bancii Transilvania, incidenta primului val al recesiunii determinand aparitia unui fenomen de divergenta economica in regiune in perioada 2009-2013 - fapt reflectat de dinamica PIB potential.

Decalajele regiunii fata de media UE, dar mai ales cele intre statele din Europa Centrala si de Est, au fost alimentate de absenta unei strategii de integrare economica la nivel de regiune dupa 1989. Astfel, in timp ce in Polonia accentul politicilor economice a fost pe reforme structurale, in Romania au vizat politici pro-ciclice, iar in Ungaria o atitudine populista in Ungaria.

Banca Transilvania noteaza si o intensificare a masurilor populiste la nivel de regiune in perioada recenta, in contradictie cu principiile Noii Guvernante Economice Europene.

"Mentionam in acest context masurile care risca sa afecteze sectorul financiar - bancar, cu impact negativ pentru procesul de dezvoltare economica", se arata in raport.

Convergenta la UE a statelor mari din Europa Centrala si de Est a fost limitata si de provocarile structurale cu care acestea se confrunta in mai multe privinte:

  • intensificarea reformelor
  • ameliorarea retelelor de infrastructura
  • cresterea investitiilor in cercetare & devoltare
  • promovarea spiritului convergentei economice reale
  • identificarea de solutii pentru cresterea gradului de integrare economico - financiara din perspectiva regionala