Economistul sef al ABN Amro Bank Romania, Radu Craciun, e de parere ca BNR va mentine, marti, dobanda de politica monetara la 7% pentru ca "se preconizeaza cresterea preturilor la produse alimentare, ceea ce va avea un impact inflationist cert".

De asemenea, dat fiind ca presiunile cauzate de aprecierea leului par sa fi disparut, e posibil ca BNR sa fi sters de pe agenda sa de urgenta ingrijorarile legate de evolutia cursului de schimb din piata valutara si, in consecinta, sa nu mai ia in considerare eventuale scaderi de dobanda, ci sa isi indrepte atentia spre tintirea inflatiei, a mai declarat Craciun, citat de NewsIn.

Economistul Florian Libocor a precizat ca nu crede ca banca centrala are motive sa scada din nou dobanda de politica monetara pe 31 iulie, data fiind "stagnarea dezinflatiei si prospectiile inflationiste in crestere pe termen scurt". Libocor estimase la inceputul anului ca "relaxarea maxima a dobanzii de politica monetara in 2007 este de 150-200 puncte de baza", respectiv de la 8,75% pana la cel mult 6,75% pe an, dar in previziunile sale luase in calcul un ritm diferit de relaxare a acesteia, "mult mai precaut".

"Oricum, o noua reducere de dobanda ar avea acelasi impact, adica nul in comparatie cu efectul scontat", a mai spus Libocor pentru NewsIn.

Cat priveste nivelul rezervelor minime obligatorii, Libocor isi mentine parerea ca "ar fi trebuit redus chiar inainte de liberalizarea completa a contului de capital", iar o reducere a acestora "ramane la fel de necesara si acum". "O astfel de decizie, insa, este din ce in ce mai dificil de luat, in contextul in care datoria pe termen scurt este in crestere", a explicat Libocor.

Analistii ING Bank Romania se asteapta, de asemenea, ca BNR sa mentina actuala rata a dobanzii cheie in sedinta din 31 iulie, ca urmare a inrautatirii perspectivelor privind inflatia, in contextul politicii fiscale "largi" si a politicilor salariale generoase. "Orice alta reducere a dobanzii cheie ar fi un cost prea mare al credibilitatii bancii centrale, din cauza deteriorarii perspectivelor privind inflatia pe termen mai lung, ca rezultat al politicilor fiscale si salariale in expansiune ce ar putea reinflama asteptarile inflationiste", a spus Ciprian Dascalu, senior economist la ING Bank Romania.

De altfel, analistii ING se asteapta ca BNR sa-si urce estimarile privind inflatia din 2008 si 2009, ceea ce ar face greu de explicat o eventuala reducere a dobanzii cheie.

In ultimele trei saptamani, BNR a sterilizat excesul de lichiditate din piata la o dobanda substantial mai mica decat cea de politica monetara, de 7%, miscare care a avut ca scop, cel mai probabil, sa stopeze aprecierea leului, aminteste seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru. "Acest lucru sugereaza ca exista unele sanse ca BNR sa reduca din nou dobanda de politica monetara la urmatoarea sedinta", a spus Dumitru.

"Totusi, credem ca BNR va pastra dobanda cheie neschimbata la 7%, deoarece ne asteptam ca rata anuala a inflatiei sa urce in urmatoarele luni, iar prognoza bancii centrale, care va fi publicata in urmatoarele saptamani, va merge in aceeasi directie", a adaugat Dumitru.

Citeste si:

Economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, se asteapta, insa, ca banca centrala sa reduca pe 31 iulie dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale pana la 6,75% pe an pentru ca inflatia de baza (core) e intr-o evolutie foarte buna, iar tinta de inflatie va fi atinsa anul acesta, chiar daca in iulie vom vedea o revenire a presiunilor inflationiste.

Motive suplimentare pentru o noua scadere a dobanzii ar fi si ritmul intens de apreciere a leului din lunile iunie si iulie, precum si faptul ca o mare parte din tranzactiile din piata bancilor s-au efectuat la dobanzi sub nivelul de 7% pe an al dobanzii de politica monetara. "In plus, BNR, la randul sau, a atras lei la dobanzi anuale mai mici de 7%, iar dobanda de politica monetara ar trebui sa se apropie de cea de sterilizare", a mai spus Anghel.

"Daca, totusi, banca centrala nu va reduce dobanda e un semnal extrem de important cu privire la ingrijorarea BNR asupra evolutiei inflatiei", a declarat Anghel pentru NewsIn.

Economistul sef al BCR a precizat ca ritmul de crestere a creditarii s-a redus foarte mult in ultimele luni, ceea ce inseamna, automat, ca politica monetara poate fi relaxata.

"Tocmai datorita injumatatirii ritmului de crestere a creditarii, care a culminat in luna iunie, BNR ar putea sa reduca baza de calcul a rezervelor minime obligatorii sau rata de constituire a acestora, dar mai degraba va ajusta putin baza de calcul", a mai spus Anghel. El a explicat ca rolul rezervelor minime obligatorii a fost, tocmai, de contracarare a multiplicarii masei creditarii din economie.

"Acum avem nevoie, insa, de mentinerea unui ritm de creditare sustinut pentru a recupera decalajele existente fata de Europa centrala si de vest", a spus economistul sef al BCR. Anghel a adaugat ca trebuie stimulate in special creditele pentru sustinerea investitiilor, inclusiv cele de natura imobiliara si ipotecara, dar nu neaparat si cele de consum.

BNR a redus dobanda de politica monetara de patru ori consecutiv, de la 8,75% la inceputul anului la 7% pe an la jumatatea anului. Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica indica o inflatie anuala de 3,80% in iunie, in scadere nesemnificativa fata de luna anterioara. De altfel, inflatia anuala s-a mentinut in apropiere de 3,80% in aprilie, mai si iunie, dupa ce atinsese un minim al ultimilor 17 ani in martie, de 3,66%.

Creditele acordate populatiei si firmelor romanesti au crescut la finalul lunii iunie a acestui an cu 44,3% fata de perioada similara a lui 2006 pana la 109,03 miliarde lei (34,79 miliarde euro), cel mai mare avans fiind inregistrat de imprumuturile in valuta catre populatie. Ritmul de crestere a imprumuturilor acordate sectorului neguvernamental s-a temperat, insa, constant din luna februarie, cand s-a inregistrat un avans anual de 55,2% al creditelor acordate de banci populatiei si firmelor.

Dupa aprecierea din luna iunie cu 4,23% a leului fata de euro, care a continuat si pe 2 iulie cand banca centrala a afisat un curs oficial de 3,1112 lei/euro, nivel ce nu mai fusese atins de cinci ani si o luna, moneda nationala a pierdut treptat teren pana la 3,1580 lei/euro spre finalul lunii iulie.