“Studiul privind financial literacy (alfabetizarea financiara n.r.) ne arata ca 55% din populatia Romaniei nu apeleaza la serviciile si produsele financiare. Cea mai ingrijoratoare dintre concluziile studiului este capacitatea extrem de redusa a populatiei de a planifica nivelul veniturilor pentru pensie sau evenimente neasteptate, cum ar fi scaderea brusca a salariilor sau alte evenimente care le-ar putea determina declinul nivelului de trai”, a explicat Arabela Aprahamian, ECA coordonator al programului privind protectia consumatorului si alfabetizarea financiara in cadrul Bancii Mondiale.

Reprezentantul BM in Romania a atras atentia ca cel mai ingrijorator este faptul ca generatia de romani cu varste intre 16 si 24 de ani este mai putin capabila decat restul populatiei de a dezvolta un plan financiar pe termen lung in contextul slabei educatii financiare. Studiul a fost realizat de Institutul pentru Economie Mondiala din cadrul Academiei Romane in perioada 1-15 mai pentru Banca Mondiala.

„Studiul arata o educatiei financiara foarte sacazuta in Romania mai redusa decat in celelalte tari la nivel global care de asemenea au un nivel foarte slab al informarii in domeniul produselor si serviciilor financiare”, atrage atentia Aprahamian.

Principalele recomandari pe care reprezentantul BM le face tin in primul rand de recunoasterea faptului ca avem o problema la nivel national in Romania in ceea ce priveste educatia financiara si ca trebuie luate masuri imediate in acest sens, masuri care nu suporta amanarea.

“Cred ca studiul arata clar care sunt principalele zone in care o interventie urgenta este necesara in vederea imbunatatirii educatiei financiare pentru asigurare aunui nivel de trai decent si aceste zone vizeaza economisirea in vederea pensionarii, zonele sociale nebancarizate si tinerii care nu stiu sa-si planifice viitorul financiar pe termen lung”, a mai spus Aprahamian, cu ocazia unui seminar organziat de Institutul Bancar Roman (IBR) in parteneriat cu Banca Mondiala.

A doua masura care trebuie luata, spune Aprahamian, este ca cineva sa-si insuseasca o anumita strategie de abordare a slabei educatii financiare in Romania care sa cuprinda mai multe institutii regulatorii, financiare, guvernul, organizatiile neguvernamentale, dar si mass media.

“Cineva trebuie sa-si asume rolul de lider pentru a dezvolta o strategie de educatie financiara a populatiei romanesti. Apoi, trebuie implementata strategia si prioritizate interventiile, ele trebuie sa fie bine focusate pentru ca impactul sa fie cel scontat si nu in ultimul rand trebuie evaluat impactul acestor programe la nivelul populatiei, pentru a vedea ce este benefic si pastrat pentru viitor”, a comentat Aprahamian.

In ceea ce priveste administrarea banilor in gospodariile romanesti, studiul a demonstrate ca 65% din populatia cu varste de 16 si peste 16 ani isi acopera nevoile de zi cu zi cu mare dificultate sau deloc.

In general, romanii stiu de cati bani dispun si cati bani cheltuiesc pe luna dar numai 23% tin o evidenta scrisa a veniturilor si cheltuielilor in timp ce 66% dintre acestia nu tin o evidenta scrisa, dar isi cunosc situatia.

Insa, numai 70% au o planificare pentru acoperirea cheltuielilor curente si raman "rar" sau "niciodata" fara bani de la o luna la alta, in timp ce 61% sunt in aceasta situatie (de a trai de pe o luna pe alta n.r.) "tot timpul" sau "des". Totodata, doar 11% dintre romani folosesc diferitele servicii financiare pentru a depasi impasul.

In acest context, 61% dintre romani nu s-au imprumutat in ultimul an pentru a plati alte datorii , iar 50% administreaza banii incercand macar sa economiseasca (desi doar putini reusesc), releva studiul.

Atunci cand raman fara bani pentru cheltuielile curente, romanii au doar cateva solutii de redresare financiara. Intre acestea, cele mai populare masuri adoptate sunt diminuarea cheltuielilor (75,3%), imprumutatul banilor de la rude si/sau prieteni (61,5%) si cumparatul “pe caiet” de la magazinele de cartier (42,2%), arata acelasi studiu (vezi grafic).

Ce ati facut cand ati ramas fara bani de la o luna la alta?



Sursa grafice: Studiul Institutului pentru Economie Mondiala

Slabele cunostinte in domeniul financiar ale romanilor se vad si in felul in care administreaza banii ramasi de pe o luna pe alta. Daca li se intampla sa ramana cu bani, romanii prefer sa-i tina acasa sub forma de lichiditati (74,6%), sa cumpere bunuri de consum (33,6%)si abia a treia obtiune este depozitul bancar sau contul de economii (25,4%) (vezi grafic).

Ce ati facut cu banii cand ati ramas cu ei de pe o luna pe alta?


Planificarea pentru viitor in gospodariile din Romania sau economisirea este un alt capitol al studiului efectuat la cererea BM care arata o situatie mai mult decat ingrijoratoare a viitorului financiar al populatiei din Romania.

Studiul arata ca 49% din populatia cu varste de 16 si peste 16 ani economisesc, insa economisirea difera semnificativ in functie de nivelul veniturilor astfel ca 75% din economii se ridica la cel mult venitul lunar pe doua luni si doar 6% din populatia de 16-64 ani economiseste pentru perioada de pensie.

Privind economisirea pentru varsta pensionarii, concluzia studiului este ca aceasta nu depinde totusi de venituri intrucat 2% dintre respondenti ar cumpara o asigurare sau o pensie privata daca maine ar intra in posesia unei sume de 50.000 de lei.

Apoi, in ultimii 3 ani 35% dintre romani au suferit o reducere semnificativa si neasteptata a veniturilor cauzele principale fiind pierderea locului de munca din cauza crizei economice sau reducerea/ intarzierea salariului. Dintre acestia circa15% folosesc servicii financiare pentru a depasi greutatile financiare.

In acest context, studiul arata ca 67% dintre romani pot sa faca fata unei scaderi cu 25% a veniturilor pentru cel mult 3 luni.

In ceea ce priveste accesarea de instrumente de protectie financiara, numai 16% din locuitorii tarii detin cel putin o polita de asigurare.

Cu toate ca 12% din cei care folosesc servicii financiare (6% din intreaga populatie) au fost nemultumiti de cel putin unul dintre acestea, mai putin de 2% din consumatorii nemultumiti au depus o plangere la autoritatea competenta .

De asemenea, recastigarea increderii populatiei atat in institutiile de reglementare ale statului, cat si in institutiile financiare repezinta o alta provocare cu care companiile din industria de profil vor trebui sa se confrunte pe fondul crizei economice.