Comisia Europeana a prezentat, ieri, un raport cu privire la barierele impuse pe piata muncii de catre "vechii" membri ai UE fata de nou-veniti, bariere prin care a fost limitat accesul muncitorilor din Est la slujbele Vestului. Potrivit raportului, prezentat de catre comisarul Vladimir Spilda, responsabil cu afacerile sociale, extinderea de la 1 mai 2004 nu a generat totusi un aflux masiv de cetateni cehi, unguri sau polonezi pe pietele muncii din Vest, motiv pentru care impunerea acestor restrictii nu a facut decat sa incurajeze munca la negru.

Pana la data de 30 aprilie, anul acesta, cei 15 vechi membri ai Uniunii Europene trebuie sa isi defineasca o politica comuna cu privire la fenomenul migratiei fortelor de munca dinspre noile state membre din Europa de Est. Ei vor putea fie sa mentina actualele norme, fie sa le inaspreasca, fie sa ridice orice fel de restrictii. La ora actuala, "vechii" membri sunt divizati in doua tabere: de o parte se afla Suedia, Irlanda si Marea Britanie, tari care, din 2004, au ridicat orice fel de restrictii aplicabile muncitorilor veniti dinspre noii membri estici ai Uniunii; de cealalta parte restul de 12 state, care au instaurat masuri si proceduri extrem de restrictive de admitere a muncitorilor din est, cu exceptia celor proveniti din Malta si Cipru.

Prin raportul prezentat ieri, Comisia Europeana subliniaza tocmai faptul ca politica restrictiva a celor 12 membri, in afara ca a fost una inutila, s-a dovedit a avea si rezultate nefaste si ca, in consecinta, o ridicare a barierelor ar putea contribui la o relansare economica.

''In ciuda tuturor temerilor exprimate cu privire la extinderile succesive, libera circulatie a muncitorilor nu a condus la disfunctionalitati pe pietele nationale'', subliniaza primul raport al Bruxelles-ului pe aceasta tema, citat de EUobserver.

Desi s-a marginit sa dea indicatii individuale pentru fiecare stat din UE, raportul Comisiei recomanda, la modul general, deschiderea pietei muncii. ''Libertatea miscarii muncitorilor este una dintre libertatile fundamentale ale Tratatului european'', aminteste Bruxelles-ul. ''Scopul masurilor tranzitorii este de a permite statelor membre de a se pregati pentru acest obiectiv final si irevocabil cat mai repede cu putinta'', se mai arata in raport.

Vestul ramane sceptic

Vesticii nu par a fi insa convinsi de studiile Comisiei Europene si privesc in continuare cu reticenta o posibila ridicare a restrictiilor de pe piata muncii. Datorita proximitatii geografice, cei mai ostili liberalizarii se arata a fi germanii si austriecii. Franta, Olanda, Belgia si Luxemburgul par a fi inca nehotarate, in vreme ce Spania si Finlanda ar putea sustine ridicarea tuturor restrictiilor. Cu toate stradaniile Comisiei Europene de a arata beneficiile deschiderii accesului pe piata muncii, beneficii notabile intre care sansa sustinerii unei cresteri economice pe termen lung, crearea de noi intreprinderi, dezvoltarea sectorului imobiliar, reducerea pietei negre a muncii, acoperirea insuficientelor din anumite sectoare, cei 12 continua sa priveasca cu reticenta forta de munca ieftina din Est.

In acest fel insa, observa cotidianul francez Le Figaro, protectionismul "vechilor" membri tinde sa se transforme intr-o discriminare a esticilor. Guvernele acestor state deja se plang de acest lucru: ''Chiar daca cetatenii nostri nu sunt tentati sa munceasca peste granite, ei au sentimentul ca li se refuza acest drept'', declara ministrul ceh al Afacerilor Sociale, Zdenek Skromach, iar ''libera circulatie a persoanelor ramane o afacere esentialmente simbolica'', completeaza acesta.