Suedia a fost prima tara care a anuntat, in aprilie, o crestere a cheltuielilor militare in urmatorii zece ani, ca raspuns la ocuparea Crimeei de catre Rusia. Polonia, angajata deja intr-un efort formidabil de modernizare a fortelor armate, a anuntat ca devanseaza cu doi ani un plan de achizitionare a 82 de avioane fara pilot de diverse tipuri, urmand sa le primeasca pe primele inca din 2016. Presa a evocat, de asemenea, lansarea unei licitatii pentru elicoptere de lupta, dar care nu a fost confirmata.

"Avem o disensiune, in Europa, intre tarile din Nord si tarile din Vest, care incearca sa spuna ca criza va trece", a declarat Jean-Pierre Maulny, adjunctul directorului Institutului pentru Relatii Internationale si Strategice. Franta, spre exemplu, care a vandut in 2011 doua portelicoptere de tip Mistral Rusiei, prefera sa astepte primele livrari, in octombrie, inainte sa puna contractul in discutie, in pofida presiunilor tot mai mari exercitate de catre Washington in acest sens, informeaza Mediafax.

"Pentru moment, (contractul) nu este pus in discutie", a declarat duminica presedintele francez François Hollande. Tarile din Europa de Nord au alta experienta a puternicului lor vecin rus.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, statele baltice si Polonia au cerut in zadar ca Europa sa-si reorienteze strategia in domeniul Securitatii si Apararii teritoriului, in cursul pregatirii summitului european din decembrie, noteaza Maulny.

Aceste state erau ingrijorate de consolidarea capacitatilor militare rusesti in zona arctica si de numeroasele survoluri si manevre aeriene rusesti. "Dar, daca va avea loc vreodata o interventie ruseasca in estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care a avut loc in tarile din Nord sa se extinda in restul Uniunii Europene (UE)", considera el.

- Competitie intre industriasi
Constrangerile de ordin bugetar reprezinta un obstacol in calea reinarmarii, insa Maulny preconizeaza o "derogare", prin scoaterea cheltuielilor cu armamentul din contabilitatea deficitului statelor.

Citeste si:

Michael Clarke, de la Royal United Services Institute, un centru britanic de reflectie, apreciaza ca "puterile europene din cadrul NATO probabil ca vor cheltui mai mult in domeniul Apararii, deoarece Ucraina nu este o criza trecatoare, ci constituie o cotitura: a avut loc o modificare a frontierelor prin forta". Insa va exista un decalaj de unul-doi ani inainte ca deciziile cu privire la investitii sa se impuna, in opinia sa.

Acest inceput al reinarmarii alimenteaza competitia intre industriasi americani si europeni, bine plasati sa raspunda crizei. Suedia, spre exemplu, vrea ca Saab, constructorul national de armament, sa produca si mai multe avioane de vanatoare de tip Grippen, submarine - impreuna cu o filiala a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems - si rachete de croaziera germano-suedeze de tip Taurus.

In Polonia, portile sunt larg deschise pentru producatorii americani. "La o zi dupa intrarea rusilor in Crimeea, americanii s-au repezit sa faca propuneri atragatoare polonezilor", noteaza Maulny, evocand o vizita a secretarului Apararii Chuck Hagel.

Presedintele-director general al grupului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a efectuat saptamana trecuta o vizita la Varsovia pentru discutii despre apararea antiracheta. Grupul american Sikorsky concureaza cu Airbus Helicopters si grupul italian AgustaWestland pentru a furniza Poloniei elicoptere.

Insa, Varsovia, care i-a dezamagit pe constructorii europeni in 2003 dupa ce a ales avionul de lupta american de tip F-16, a conchis, intre timp, ca o dependenta exclusiva fata de Washington nu este tocmai in interesul sau, potrivit unor analisti de la IHS Jane's.

"Programul de reinarmare (pentru perioada) 2013-2022 prevede achizitii de la un esantion larg de furnizori - si anume din Statele Unite, Europa si Israel - cu cea mai mare participare posibila din partea industriei locale, cu scopul de a asigura mai multa autonomie pe termen lung", se arata in studiul asupra pietei intocmit de acestia.