Romania are nevoie mai mult ca niciodata de implementarea proiectelor mari in parteneriat public-privat (PPP), in conditiile in care infrastructura deficitara ameninta sa tina pe loc economia. De ce, insa, nu au fost implementate mai devreme? Adriana Gaspar, partener senior in cadrul casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) explica intr-un interviu acordat wall-street.ro de ce actuala legislatie este inaplicabila si care sunt provocarile construirii unor proiecte de succes.
Adriana Gaspar va sustine joi, 6 iunie, o prezentare in cadrul conferintei "PPP in Romania: A Road Map to Partnership", organizata de International Project Finance Association (IPFA) in parteneriat cu AON Romania, NNDKP si BCR, cu privire la particularitatile legislative ale parteneriatelor public-private in Romania.

Puteti descarca agenda conferintei aici.

Wall-Street.ro: De ce actuala legislatie referitoare la PPP-uri este inaplicabila?

Adriana Gaspar, partener senior NNDKP: Legea parteneriatului public-privat a fost adoptata in anul 2010 si modificata de doua ori, dar nimeni nu stie pana astazi care sunt tipurile de proiecte la care se aplica, intrucat, ca obiect de reglementare, este incerta diferenta intre aceasta si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006.

Presupunand ca am sti in ce cazuri se aplica, este neclar cum. Legea contine multiple contradictii, uneori in cadrul aceluiasi articol, utilizeaza termeni imprecisi, reglementarile sale sunt incomplete, insuficiente si neintegrate fondului legislativ roman. Pe substanta raporturilor de parteneriat public-privat, legea sugereaza ca un PPP creeaza drepturi si obligatii diferite de o concesiune, ceea ce o plaseaza in directa contradictie cu Constitutia si omite sa defineasca contributiile partenerului public (autoritatea contractanta) si reperele de siguranta pentru finantatori. Practic, ii lipseste corpul.

Pana la operarea unor corectii de fond si obtinerea unei reglementari coerente a institutiei quasi-juridice si quasi-economice a parteneriatului public-privat, nici autoritatile publice si nici investitorii nu isi vor asuma raspunderea si costurile unei proceduri in temeiul Legii nr.178/2010.

De altfel, este bine de stiut ca niciuna dintre procedurile in curs de desfasurare pentru proiecte importante (precum Autostrada A3) nu sunt structurate in baza acestui act normativ, ci in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2006.

Wall-Street.ro: Ce prevederi ar trebui introduse cu orice pret intr-un act normativ special care sa reglementeze PPP-urile?

Adriana Gaspar: Consider fundamental ca legea sa defineasca ce drepturi se pot acorda companiei de proiect asupra bunurilor alocate de catre autoritatea contractanta unui proiect de parteneriat public-privat si contributia partenerului public la bancabilitatea si viabilitatea economica a proiectului. De asemenea, cred ca trebuie reglementat dreptul de interventie al bancilor finantatoare pentru cazul in care partenerul privat esueaza in gestionarea proiectului si ca este imperativa eliminarea obligativitatii ca autoritatea contractanta sa fie actionar in compania de proiect.

Participarea partenerului public in compania de proiect adauga o complexitate pe care nu cred ca acesta este pregatit sa o gestioneze. De altfel, actualul proiect de lege a parteneriatului public-privat recunoaste si remediaza aceste deficiente ale legislatiei in vigoare.

Ca un comentariu mai general, notez insa ca realizarea proiectelor al caror amplasament ocupa suprafete intinse, necesita o procedura de expropriere rapida, care sa impiedice ca interesele individuale sa prevaleze asupra si sa prejudicieze interese colective majore. Proiectele nu pot sta pe loc pana cand se stabileste valoarea despagubirii care, conform Constitutiei, trebuie sa fie prealabila exproprierii, nu se poate schimba sau schingiui traseul unei autostrazi pentru a ocoli proprietatile cu probleme. De asemenea, nici nu este corect sa se plateasca din bani publici sume exorbitante drept pret pentru terenuri sub presiunea timpului si a abuzului de drept exercitat de unii proprietari. Nici Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si nici Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu impun despagubirea prealabila, ci doar ca aceasta sa fie primita intr-un termen util.



Wall-Street.ro: Daca inexistenta unei legislatii speciale nu este o cauza principala a neimplinirilor de pana acum, care ar fi principalele probleme pentru acest "esec"?

Adriana Gaspar: Parteneriatul public-privat este o operatiune extrem de complexa, cu ampla magnitudine valorica si de timp. Practic, cei doi parteneri, impreuna cu finantatorul si cu toti consultantii lor, trebuie sa anticipeze, sa cuantifice si sa isi asume gestiunea unor riscuri pentru o perioada care, cel mai adesea ajunge la 25-30 de ani.

Exercitiul este cu atat mai dificil intr-o tara care inca se aseaza, care nu a ajuns la nivelul de stabilitate care sa permita raportarea la statistici. De pilda, este greu de apreciat astazi daca o autoritate locala contractanta va mai exista peste cativa ani si daca noua formatiune administrativa ce o va substitui mai poate asigura contributiile si garantiile care conditioneaza bunul mers al proiectului. Chiar si Marii Britanii, cunoscuta pentru pionierat si performante in domeniul PPP, i-au trebuit 18 ani pana sa reuseasca. Romania trebuie sa invete din greselile altora si din erorile proprii si sa reuseasca anul acesta pentru a-si mentine credibilitatea institutionala in fata investitorilor.

Wall-Street.ro: Putem gasi in Romania cateva proiecte de succes implementate in ultimii zece ani? Care ar fi acestea?

Adriana Gaspar: Proiectele dezvoltate pana in prezent in model de parteneriat public-privat sunt inca in curs de implementare, nu se poate trage linia acum. Sunt binevenite si un exemplu de urmat si imbunatatit la categoria lor, dar reprezinta miniaturi prin raport cu Autostrada A3 si alte lucrari de anvergura pe care Guvernul Romaniei si-a propus sa le realizeze in regim de PPP.

Wall-Street.ro: Ce sfaturi ati oferi unui antreprenor pentru a participa si a duce la bun sfarsit un proiect in PPP?

Adriana Gaspar: Pentru oricare dintre parteneri – public sau privat - recomandarea este aceeasi: contractul de PPP (ca, de altfel, orice contract de achizitie de lucrari de infrastructura complexa) trebuie gestionat, trebuie administrat. Cele mai multe tensiuni si pagube, frustrari si intarzieri rezulta din lipsa de administrare a relatiei contractuale, intrucat, odata contractul semnat si sarbatorit, nimeni nu-l mai deschide.

Wall-Street.ro: Daca ar fi sa alegem un model legislativ, la ce tara din UE ar trebui sa ne uitam?

Adriana Gaspar: Cred ca demersul legislativ curent, de inlocuire a unei legislatii complet inaplicabile, a urmat calea corecta, raportandu-se la directivele europene, la documentele si comunicarile interpretative ale Comisiei Europene in materia PPP si, foarte important, la bunele practici promovate de catre Centrul European de Expertiza in PPP (EPEC), administrat de catre Comisia Europeana si Banca Europeana pentru Investitii.

Wall-Street.ro: Putem spune ca in Romania lipseste cultura antreprenoriala care sa permita o coabitare usoara intre stat si mediul privat?

Adriana Gaspar: In general, un birou de administratie publica nu este locul unde sa se dezvolte o cultura antreprenoriala, mai mult decat la nivel embrionar. Acesta este unul dintre aspectele capacitatii institutionale care trebuie dezvoltate cu sprijin din mediul de afaceri.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri