Judecatorii de la ICCJ au dispus ca Liviu Dragnea sa plateasca 100 de lei cheltuieli de judecata.

Avocatii lui Liviu Dragnea au cerut, la ultimul termen de judecata, sa admita contestatia la executare, aratand ca motivarea deciziei definitive din dosarul “Referendumul” nu a fost redactata in 30 de zile de la pronuntare, iar, la data motivarii, presedintele completului care a solutionat cauza nu mai era judecator, pentru ca se pensionase. Acestia au aratat ca nu invoca lipsa de semnatura de pe motivare a presedintelui completului, Livia Stanciu, ci absenta totala a judecatorului la redactarea hotararii, in conditiile in care, in februarie 2017, aceasta nu mai era judecator, intrucat se pensionase.

Procurorul DNA a cerut sa se respinga contestatia la executare, deoarece nu sunt indeplinite conditiile legale.

In ultimul cuvant, Liviu Dragnea a spus ca a asistat la o dezbatere care il depaseste, pentru ca el este inginer, dar a remarcat faptul ca procurorul DNA a spus ca un articol de lege este cu titlu de recomandare.

Din cate stiu eu, motivarea trebuia redactata in termen de 30 de zile. Nu cred ca demersul meu a fost exagerat. Am fost condamnat pentru ceva ce nu am fost acuzat in rechizitoriu. Am vrut sa vad daca aceasta hotarare este rodul participarii tuturor membrilor completului de judecata

Liviu Dragnea

Contestatia la executare a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, in dosarul "Referendumul", in care a fost condamnat definitiv, in aprilie 2016, la doi ani de inchisoare cu suspendare a fost judecata de Completul de cinci judecatori in urma unei decizii din 7 martie a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei. Initial, dosarul a fost inregistrat la Tribunalul Bucuresti, care a decis, in 15 februarie, trimiterea cauzei la instanta suprema.

In dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, in 22 aprilie 2016, la doi ani de inchisoare cu suspendare.

Ce spune rechizitoriul in dosarul "Referendum"

Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu, "a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Citeste si:

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Completul de cinci judecatori care a dat decizia definitiva in dosarul "Referendumul” a redactat in februarie 2017 motivarea, aratand ca pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare aplicata lui Liviu Dragnea este de natura sa asigure scopul educativ si sa faciliteze reinsertia sociala a inculpatului.

Judecatorii au apreciat ca pedeapsa primita de Liviu Dragnea este suficienta "pentru a-l determina sa adopte o conduita corespunzatoare in cadrul campaniilor electorale viitoare".

Din Completul de cinci judecatori a facut parte si Livia Stanciu, care la momentul condamnarii din dosarul “Referendumul” era presedintele instantei supreme.

Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactarii motivarii deciziei la instanta suprema, pentru ca s-a pensionat la jumatatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecator la Curtea Constitutionala.

Sursa foto: Agerpres / Liviu Sova