Vrei mai mult timp? Idei mari din trei carti despre time management

Psihologii definesc procrastinarea ca un mecanism prin care unii oameni incearca sa isi induca o stare de bine intr-un anumit moment, in timp ce amana terminarea unor sarcini, stiind ca mai tarziu vor regreta asta, arata Knote. Intr-un fel, are logica: cine ar vrea sa scrie un raport de 20 de pagini cand poate sa leneveasca sau sa urmareasca un joc?

Un profesor de la Universitatea Carleton din Ottawa, Tim Pychyl, care a studiat procrastinarea timp de doua decenii, spune ca in adancul nostru multi suntem inca la varsta psihologica de 6 ani si ne place uneori sa traim ca atunci. Asta explica acel refuz de a face ceva care pune stapanire pe cei care procrastineaza.

Procrastinarea - blocarea caii catre succes

Daca stii sa tii sub control procrastinarea, este in regula sa mai pierzi vremea din cand in cand, insa aplicand asta o viata intreaga te impiedica sa iti atingi adevaratul potential. Vei fi ca un fumator care isi promite mereu ca se va lasa de anul viitor.

Sa presupunem ca iti propui de mult sa inveti o a doua limba si tot amani asta, iar apoi gasesti un job pentru candidatii poligloti. Cu cat te apuci mai tarziu de invatat, cu atat mai tarziu vei deveni fluent intr-o alta limba, ceea ce inseamna ca este posibil sa ratezi jobul visurilor tale. Timpul este finit si daca te obisnuiesti sa amani lucruri, curand vei fi coplesit de responsabilitati si in cele din urma nu iti vei mai asuma niciuna din ele.

Citeste si:

In loc sa ne gandim la cate avem de terminat intr-un timp scurt, este mai important sa incepem, spune psihologul Psychyl, care adauga ca atunci cand ne apucam de ceva, ne vom simti mai motivati sa terminam, intrucat taskul nu ni se va parea la fel de greu ca la inceput. Cu alte cuvinte, putin progres poate face minuni - atat fizic, cat si psihic.

De ce este atat de tentanta PROcrastinarea?

Procrastinarea poate fi definita prin amanarea responsabilitatilor urgente pe termen nedefinit, intelegand in acelasi timp ce acest comportament este unul iresponsanbil. Si atunci, de ce facem totusi asta?

Felul in care filosoful britanic Derek Partif defineste sinele ne poate ajuta sa intelegem. Mai exact, el spune ca, din moment ce suntem intr-un continuu proces de invatare, schimbare si crestere, identitatea noastra nu este niciodata aceeasi, ci intr-un permanent aflux. Ca atare, nu ne identificam cu sinele nostru viitor. Asadar, daca nu stim ce vom face si cum vom fi peste trei luni, ne percepem pe noi insine in viitor intr-un fel similar in care percepem strainii. Prin urmare, tindem sa nu ne pese ca in viitor vom fi apasati de responsabilitati.

Obisnuinta de a deveni PROactiv

Oricare ar fi motivatia din spatele obiceiului de a procrastina - teama de esec, lipsa de motivatie sau sfidarea - acest pattern te poate impiedica in atingerea anumitor scopuri.

Paradoxal, studiile arata ca cei care procrastineaza au un simt bun al time management-ului. In schimb, acestia sunt predispusi la a se minti pe ei insisi si a-si ocupa timpul cu lucruri neproductive. Din fericire, controlul asupra propriilor actiuni nu este pierdut. Asadar, nu este imposibil ca o persoana care procrastineaza sa isi schimbe viziunea asupra lumii si sa capete obiceiul de a se apuca de treaba. E simplu - trebuie sa te fortezi sa incepi un lucru.

Sursa foto: Studenta la birou/ Shutterstock.