America de Nord va ramane cea mai mare piata sportiva din lume in urmatorii patru ani, urmata de regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), apoi de piata asiatica. In schimb, America Latina va ramane cea mai mica piata sportiva.

Cresterea pietelor sportive din tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) a depasit cu mult ritmul global de crestere in perioada 2006-2010, dar in urmatorii cini ani acest ritm de crestere se va tempera.

„America de Nord este in continuare cea mai mare piata sportiva din lume, iar ritmul sau de crestere il va depasi atat pe cel al pietei asiatice, cat si al regiunii EMEA. Desi balanta de putere economica se schimba in favoarea unor piete emergente care vor organiza evenimente majore in urmatorii ani, exista inca multiple oportunitati de crestere chiar si pe pietele mature”, a declarat Ionut Simion, partener pentru consultanta fiscala si juridica in cadrul PwC Romania.

Pe de alta parte, se va face ce in ce mai tare simtita ascensiunea Asiei, iar acest lucru va duce la o sporire a globalizarii si in domeniul sportului, pe masura ce cluburile si federatiile vor cauta sa-si sporeasca veniturile provenite de la clasa de mijloc aflata in crestere in toate statele emergente.

America Latina are cea mai mare crestere

America Latina va avea cea mai rapida rata medie anuala de crestere cu 4,9%, in principal ca urmare a organizarii Cupei Mondiale de Fotbal in Brazilia in 2014, urmata de piata nord-americana care va inregistra un ritm mediu de crestere de 4% pana in 2015. Regiunea Europei, Orientului Mijlociu si Africii se estimeaza ca va avea cel mai scazut nivel de crestere a veniturilor sportive, de doar 2,9% anual, ca urmare a contextului economic dificil al regiunii.

Cu toate acestea, in 2012 si 2014 vor exista cresteri conjuncturale peste medie ca urmare a organizarii Olimpiadei de vara la Londra, precum si a Campionatului European de Fotbal in Polonia si Ucraina anul viitor, in vreme ce in 2014 este anuntata Olimpiada de iarna de la Sochi si Jocurile Commonwealthului la Glasgow.

Veniturile de la spectatori, cea mai mare sursa de venituri

Acestea reprezinta in prezent cea mai mare sursa de venituri pentru piata globala a sportului, generand 32,6% din veniturile totale (44,7 miliarde de dolari la orizontul anului 2015) si sunt sursa cheie de incasari in regiunile in care urmarirea evenimentelor sportive pe viu este o componenta importanta a culturii populare. Cu toate acestea, veniturile provenind din tichete de acces vor inregistra cea mai inceata crestere medie anuala de doar 2,5% intre 2011 si 2015.

Sponsorizarile: miza nu mai este vizibilitatea brandului, ci legatura cu consumatorul

Acestea genereaza 28,8% din veniturile sportive totale, insa vor inregistra o crestere medie anuala de 5,3% pana in 2015, insumand venituri totale de 45,3 miliarde de dolari, suma impartita in mod egal intre regiunile analizate.

Citeste si:

Departamentele de marketing vor percepe sponsorizarile drept oportunitati foarte importante pentru a-si atinge publicul tinta.

Desi in ultima vreme s-a observat revenirea marilor sponsori din domeniul serviciilor financiare, structura sponsorizarilor s-a modificat.

Miza acestora nu mai este vizibilitatea brandului, ci crearea unor legaturi emotionale intre brand si baza de fani si de angajati. Totodata, provocarea este de a masura cat mai eficient randamentul investitiei in publicitate.

Drepturile de difuzare vor avea mari provocari datorita internetului

Reprezinta a treia categorie de venituri pentru industria sportului si genereaza 24,1% din incasarile globale, fiind totodata al doilea cel mai rapid segment de piata cu o rata medie anuala de crestere de 3,8%. Veniturile din drepturile de difuzare vor creste de la 29,2 miliarde de dolari in 2010 la 35,2 miliarde in 2015.

Drepturile de televizare asigura in continuare cea mai mare parte a veniturilor din drepturile de difuzare, insa utilizarea altor medii precum internetul si terminalele mobile pot completa experienta de participare a fanilor la competitiile sportive.
Folosirea si impactul tehnologiei reprezinta una dintre provocarile majore pentru industria media, aceea ca telespectatorii se asteapta sa acceseze programele, inclusiv cele sportive, in mod gratuit atat in mediul digital, cat si analog, desi sunt pregatiti sa plateasca pentru acces la continut in exclusivitate..

Merchandisingul, puternic afectat de recesiune

Veniturile din merchandising (vanzarea de produse cu logourile unor echipe sau ligi, sau alte drepturi de proprietate intelectuala) raman cea mai mica sursa de venituri pentru industria sporturilor, generand 14,5% din incasarile globale.

Cu toate acestea, in anumite regiuni, asa cum este America de Nord, merchandisingul insumeaza peste un sfert din incasari. Cresterea veniturilor din merchandising este strans legata de evolutia consumului la nivel general, iar per ansamblu cresterea medie anuala va fi de 2,6%, ajungand la o suma totala de 20,1 miliarde de dolari in 2015, fata de 17,6 miliarde in 2010.

Recesiunea globala a avut un efect dramatic asupra veniturilor din merchandising ale industriei sportului pe masura ce consumatorii au devenit mai prudenti cu cheltuielile discretionare. Cluburile sportive se confrunta de asemenea cu fenomenul migrarii veniturilor lor din merchandising in mediul online, ceea ce le permite sa-si extinda baza de fani chiar si in afara granitelor nationale.