De curand, carnatii de Plescoi au pornit o revolutie impotriva fast food-ului, promovand asa-numitul curent slow food: o actiune pasnica de comunicare, menita sa identifice, sa protejeze si sa promoveze mai multe tipuri de produse alimentare traditionale - veritabila mostenire a Romaniei profunde -, dupa cum spun promotorii acestui concept. Indirect insa, actiunea se traduce si intr-o ofensiva de marketing, prin folosirea unor instrumente ignorate aproape total pana acum in domeniul produselor alimentare: denumirile de origine si indicatiile geografice.
Deosebirea dintre Dalia si Penteleu mai consta si in faptul ca Dalia este o marca inregistrata, iar Penteleu este o indicatie geografica, de asemenea inregistrata tot la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Mai greu este cu deosebirea dintre Hanul Ars si rachiul de Calnau, pentru ca sunt pe aceeasi sticla, care poarta atat o marca (Hanul Ars), cat si o indicatie geografica (Rachiu de Calnau).
Denumirile de origine controlata si indicatiile geografice, ca instrumente de marketing, au o istorie de cel putin un secol. Insa ultimii doi-trei ani au marcat, in Europa, o reevaluare a acestor instrumente, un reviriment al curentului de cautare a autenticitatii, a traditiei, a gusturilor originare, a legendelor legate de locuri si de lucruri. Anul 2005, de exemplu, a fost declarat in Franta anul terroir. Francezii au aceasta expresie terroir, care se foloseste si la noi, insa mai mult in domeniul vinurilor. Acest cuvant se refera la insusirile specifice locului de producere, la caracterul pe care solul si clima locului il imprima produsului. La aceste repere pot contribui si tehnologia specifica regiunii, savoir faire-ul acesteia.
Lucrurile au inceput sa se miste si la noi de curand si, foarte probabil, revolutia Plescoilor va impulsiona noile formule de marketing. Pana acum, nici macar lista cu indicatiile geografice si denumirile de origine controlata, ceruta de UE in urma cu doi ani, n-a trezit din letargie comunicarea in acest domeniu, N-a creat decat niste niste reactii prin presa conform carora UE ne vrea branza si rachiul.
Relatia marca-indicatie geografica
Exista si la noi o multime de reglementari privind indicatiile geografice, in general in aceleasi acte normative unde se regasesc dispozitiile referitoare la marci. Pentru ca intre marci si aceste indicatii pot exista legaturi foarte stranse, dar sunt chestiuni total diferite. Marca serveste la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice ori juridice de cele apartinnd altor persoane. Denumirile de origine si indicatiile geografice servesc la deosebirea produselor in functie de specificul locului in care au fost fabricate. In timp ce marcile sunt inregistrate individual de catre o companie sau o persoana fizica, numai grupurile de producatori sunt abilitate sa depuna o cerere de nregistrare a denumirii de origine sau a indicatiei geografice la OSIM.
Garantia calitatii
In zilele noastre, puterea indicatiilor de provenienta este dovada clara a nonhegmoniei marcii. Aceste indicatii identifica produsul, ii garanteaza calitatea si caracteristicile poate mai mult decat o marca. Notorietatea locului de productie este legata tocmai de acel savoir faire al producatorului. Si ce garantie a calitatii ar putea fi mai puternica decat recunoasterea intrata in traditie?
Dar asta pentru cat timp? Deocamdata, acest tip de comportament - de a cumpara in functie de indicatia geografica, ignorand marca - poate fi reminiscenta celor 50 de ani in care marcile practic nu existau in domeniu, ceea ce facea diferentierea dintre produsele agricole sau alimentare fiind tocmai indicatiile geografice: Telemeaua de Huedin, magiunul de Raureni, laptele de Rarau, casul de Oas, Cascavalul de Rucar, de Moeciu etc.
Dar intr-o asemenea situatie, mai ales cand sunt mai multi producatori ai unui asemenea tip de produs, diferenta e facuta de marca - fie ca este a producatorului, fie ca este a produsului. Deocamdata insa, extrem de putini se preocupa de acest aspect. Provenienta ar trebui sa fie un accelerator de marketing pentru marca si nu invers. Provenienta este cea care da densitate marcii, o potenteaza, creeaza un efect de halou in jurul acesteia. Iar in relatia cu consumatorii, indicatia geografica alaturi de marca dezvolta proximitate, simpatie, fidelitate.
Avantajele promovarii marcii prin valorificarea indicatiilor de provenienta (si nu invers) sunt imense: deschide usor barierele perceptiei, provoaca un aer de dj-vu, practic o incitare irezistibila la cumparare. In plus, apare asocierea mentala dintre enuntul provenientei si calitate, garantia traditiei, a reputatiei, a caracterului unic, specific locului. Uneori, acest portofoliu al indicatiei de provenienta contine si legende privind descoperirea retetei de fabricatie a produsului si aceasta poate fi folosita cu mult succes in marketing.
Cautarea autenticului
Pentru romani, marketingul provenientei, practicat cu buna stiinta, se afla in faza initiatica, desi potentialul comercial al unui made in Plescoi sau made in Calnau a fost intuit de mai multa vreme (se stie ca, daca strainii mai au vreun motiv sa ne calce pragul, sa vina in inima tarii, acela este cautarea autenticului). Globalizarea si mcdonaldizarea se simt pana si in varful firului de patrunjel.
Acum, cand gusturile originare si savoarea locala s-au cam ratacit printre masinariile productiei industriale, incep sa se gandeasca si producatorii autohtoni ca ar putea intr-un fel sa ridice scutul in fata companiilor globale, tocmai pentru ca au mers mai slow si le-a mai ramas sansa acelui asa-numit slow food. Cand toate produsele sunt la fel de bune si de sigure, cand supraoferta te face sa alegi la intamplare, ce atribut al brandului ar mai putea capta atentia consumatorului decat gustul autentic, savoarea locala, de fapt acea madlena care declanseaza memoria involuntara sau care o va provoca in viitor?
Denumirile de origine si indicatiile geografice
Denumirea de origine este numele unei regiuni, al unui loc specific sau, n cazuri exceptionale, al unei tari, utilizat pentru a descrie un produs agricol sau alimentar originar din acest loc si a carui calitate sau ale carui caracteristici sunt datorate n principal ori exclusiv unui anumit mediu geografic, cu factorii sai naturali si umani inerenti, si ale carui productie, procesare si preparare au loc n aria geografica precizata. Indicatia geografica este utilizata pentru a descrie un produs originar dintr-un astfel de loc si care are o calitate specifica, reputatie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite originii geografice si ale carui productie si/sau procesare si/sau preparare au loc n aria geografica precizata.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
