Indiferent daca vorbim despre lumi virtuale, comert electronic, motoare de cautare sau retele sociale, mediul virtual se combina cu existenta fizica si o modeleaza in moduri de neimaginat cu numai 10 ani in urma.

Majoritatea oamenilor detin o identitate digitala si actionam in aceasta noua economie – cea digitala – uneori chiar mai des decat in economia reala, dar modul in care utilizatorii relationeaza cu comunitatile virtuale se schimba permanent, tinand pas cu inovatia tehnologica.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, companii mari si mici din industrii diverse au investit în afaceri in mediul electronic. Imbunatatirea conectivitatii on-line s-a dovedit a fi esentiala pentru succesul pe termen lung atat pentru companiile prezente in economia traditionala (fizica) cat si pentru companiile noi ce opereaza numai in economia digitala. Dar, in ciuda entuziasmului general si a acceptarii unanime a noilor paradigme de afaceri, numai unii dintre actorii economiei digitale au reusit sa identifice modele de afaceri de success in aceasta noua era virtuala.

Prima decada digitala (1994 – 2004) a fost caracterizata de inovatie in tehnologii care au furnizat in special functionalitati noi consumatorilor rezidentiali si mediului de business.

A doua decada digitala va aduce imbuntatiri semnificative in personalizarea si conectvitatea produselor si serviciilor digitale in moduri care nu erau posibile sau imaginabile in trecut.

Trecerea de la inovare la umanizare a dat nastere unor modele noi de afaceri de tip Web 2.0 care sunt atractive dar in acelasi timp schimba fundamental mediul concurential si implicit modul in care interactionam si ne derulam afacerile: cost mic de intrare pe piata a noilor jucatori, adresabilitate/audienta de masa, posibilitatea de a adresa consumatori cu caracteristici demografice atractive, dispersati pe o zona geografica extinsa, posibilitatea de a facilita interactiuni relevante intre participant, posibilitatea de a substitui produse si servicii fizice existente (ziare, carti, etc.).

Consultantii KPMG subliniaza ideea ca pentru a intelege aceste noi oportunitati, dar mai ales pentru a intelege cum sa genereze venituri din ele, companiile trebuie sa-si trateze clientii potentiali intr-un mod nou – ca membrii ai unor Triburi Digitale care asteapta servicii relevante si personalizate.

Potrivit KPMG, aceste companii trebuie sa priveasca dincolo de abordarea traditionala a serviciilor digitale – bazata pe continut si distributie – si sa considere o gama larga de alte beneficii pe care le pot furniza consumatorilor lor.

„Suntem in fiecare zi martorii modului in care tehnologia ne influenteaza modul in care traim si facem afaceri. Economia digitala nu mai este un concept virtual, ci o realitate care ne modeleaza pe noi si modul in care relationam atat cu comunitatile personale din care facem parte cat si cu comunitatea noastra de afaceri. KPMG intelege rolul important pe care consultantii trebuie sa-l aiba in a-si ajuta clientii sa se adapteze la aceste schimbari rapide de mediu concurential si a definit o metodologie structurata care sa foloseasca companiilor in analiza propriei afaceri digitale. Suntem convinsi ca aceste noi concepte, Triburile Digitale si Egalizatorul Convergentei Digitale ca parte integranta a unui sistem structurat de analiza vor fi de mare folos companiilor existente dar si celor care doresc sa intre pe piata serviciilor on-line in alegerea unui model de afacere de succes”, afirma Aurelia Costache (foto), Advisory Partner KPMG in Romania.

Consumatorii nu mai sunt constransi de granitele fizice si pot sa-si extinda aproape instantaneu reteaua de relatii din domeniul real in mediul virtual, conectandu-se intr-un mod rapid si personalizat cu sute de alti consumatori aflati oriunde in lume, formand Triburi Digitale cu preocupari si credinte similare.

De la Masonii Digitali (grupuri largi de persoane care sunt foarte loiale unele altora si subiectelor/preocuparilor comune, au putere de cumparare colectiva impresionanta si sunt dispusi sa plateasca premium pentru servicii relevante) pana la Itinerantii Digitali (indivizi care se plimba de pe un site pe altul dar nici nu adera la un grup de interese si nici nu sunt dispusi sa cheltuiasca bani pe servicii digitale) KPMG a identificat sapte tipuri de Triburi Digitale, clasificate in functie de caracteristicile lor relevante (ex. loialitate, dimensiune a grupului, putere colectiva de cumparare, etc.) astfel: Masoni Digitali, Club-eri Digitali, Ofiteri Digitali, Natiuni Digitale, Mame Digitale, Nomazi Digitali, Itineranti Digitali.

Identificarea Tribului Digital pe care sa-l deserveasca nu este suficient pentru ca o companie sa construiasca o afacere on-line de success. Companiile trebuie sa inteleaga cum pot furniza acestor clienti valoare si sa-si aleaga in acelasi timp un model de afaceri potrivit dar si profitabil.

Sprijinind pasiunile Tribului, incurajand conversatia si interactiunea intre membrii acestui ecosistem digital, companiile pot crea servicii digitale care sa atraga aceste Triburi Digitale construind relatii durabile cu acesti consumatori si crescandu-le loialitatea fata de propriul brand.

KPMG a identificat 20 de modalitati prin care o companie poate furniza valoare Tribului Digital caruia vrea sa i se adreseze si le-a grupat intr-un instrument functional de analiza numit Egalizatorul Convergentei Digitale.

Conceptul de Triburi Digitale si Egalizatorul Convergentei Digitale, consituie impreuna un sistem cadru pentru companii de abordare structurata a analizei si rafinarii strategiei lor digitale.

Lucrarea Modele emergente de afaceri adresate Triburilor Digitale de maine prezinta deasemenea interviuri cu directori executivi care conduc departamentele de strategie digitala a unor companii de renume din economia digitala: Google, Universal Music Group si Fairfax Digital.