Mihail Ion conduce Raiffeisen Asset Management - compania care se ocupa de administrarea fondurilor de investitii Raiffeisen din Romania. Mihail Ion este totodata si seful departamentului de private banking al Raiffeisen.

Wall-Street.ro: Dobanzi bancare la depozitele in lei de 3-4%, o inflatie estimata la putin peste 3% - cat de usor le este administratorilor de fonduri sa atraga clienti in aceste conditii?

Mihail Ion: Este clar ca nivelul de dobanda foarte redus ii face pe deponenti sa fie mai “deschisi” decat inainte la alte instrumente de plasament. Avand in vedere si contextul de piata, cu supraperformante pe fondurile mutuale, da, vedem mai multi clienti interesati sa faca pasul catre fondurile de investitii, insa chiar si asa trebuie sa patram proportiile.

Nu as spune ca fondurile mutuale au ajuns in pozitia de a "fura" clientii pe depozite ai bancilor. Trebuie sa pastram proportiile

WS: Asadar reusesc fondurile sa “fure” din clienti pe depozite ai bancilor?

Mihail Ion: N-as spune neaparat ca “fura”. Daca ne uitam la dinamica economisirii in Romania, vom vedea ca soldul depozitelor creste, la fel cum cresc si investitiile in fonduri. Sigur ca sumele din fonduri cresc mai repede datorita bazei mai mici de plecare, dar si datorita contextului de piata.

In orice caz, piata fondurilor este complet schimbata fata de ce vedeam acum 9-10 ani. Noi suntem in piata din 2005 si pot sa spun ca atunci cand m-am uitat prima data la industria locala a fondurilor totalul activelor era de 60 de milioane de euro, iar acum doar Raiffeisen are 1,1 mld. euro. La acel moment produsele fondurilor aveau o notorietate negativa si o credibilitate redusa, iar ecourile scandalului FNI nu disparusera.

WS: Iar acum au disparut aceste ecouri?

Mihail Ion: Eu cred ca ecourile negative ale scandalului FNI au disparut in buna parte. Spun asta uitandu-ma la volumele din industria fondurilor si la modul cum reactioneaza investitorii. Nu putem sa generalizam 100%, dar este clar ca aceste efecte negative s-au temperat serios.

Cred ca ecourile negative ale scandalului FNI au disparut in buna parte. A contat mult si faptul ca avem o evolutie de aproape 10 ani in care nu s-a mai intamplat nimic negativ in piata fondurilor de investitii

In primul rand a contat faptul ca in prezent vorbim de o legislatie aliniata la normele europene si care ofera suficienta protectie investitorilor; in al doilea rand, prezenta puternica a bancilor in piata fondurilor de investitii a reusit sa imprumute din credibilitatea pe care acestea o au; nu in ultimul rand, a contat mult si faptul ca avem o evolutie de aproape 10 ani in care nu s-a mai intamplat nimic negativ in piata fondurilor de investitii si, din punctul nostru de vedere, nici nu are cum sa se mai intample. Este clar ca aceste elemente ajuta la stingerea ecourilor negative provenite din scandalul FNI.

In 2005-2006 discutam cu investitorii despre randamente istorice de 20-30% pe bursa intr-un an si tot nu era usor sa ii atragi. Clientul iti spunea ca din imobiliare se putea face 50% pe an, sau chiar mai mult

Piata fondurilor din 2005-2006 era de asemenea dominata si de produse de investitii cu speranta de randament si risc asociat ridicat, adica fonduri de actiuni si diversificate. Partea de fixed income nu prezenta interes, era si mult mai greu sa bati dobanzile la depozite cu un fond ce investea in instrumente financiare cu venit fix. Treuia sa vii cu un fond care sa ofere randamente foarte interesante. Am discutat atunci cu investitori despre diversificare de plasamente, despre randamente istorice de doua cifre pe bursa, 20 – 30% intr-un an, si tot nu iti era usor sa ii atragi in conditiile in care clientul iti spunea ca din imobiliare se putea face 50% pe an, sau poate chiar mai mult in perioadele de maxime.

WS: Fondurile mutuale au avut peste 12.000 de noi investitori in primul trimestru, la ce va asteptati in restul anului?

Mihail Ion: Ma astept ca piata fondurilor sa evolueze in continuare bine, insa ritmul de crestere va fi decelerat. Dat fiind faptul ca scaderile de dobanzi bancare sunt la final, s-ar putea ca nivelul de dobanda la care am ajuns sa fi fost deja “un declansator” pentru clientii care erau mai oportunisti si care au migrat deja spre fonduri in T4 2013 / T1 2014.

Din punctul nostru de vedere scaderile de dobanzi la depozite deja s-au epuizat; mai jos de atat, cel putin pe lei, n-as vedea rate mai mici.

Din punctul nostru de vedere scaderile de dobanzi la depozite deja s-au epuizat; mai jos de atat, cel putin pe lei, n-as vedea rate mai mici. Poate pe euro sa mai vedem ceva scaderi de dobanzi, pentru ca acolo avem o poveste putin mai diferita, daca se imbunatateste perceptia asupra Romaniei si credit risk-ul tarii scade.

WS: Ce venituri lunare ar trebui sa aiba un roman pentru a se gandi ca poate face linistit niste plasamente intr-un fond mutual?

Mihai Ion: Cred ca depinde foarte mult de la un individ la altul. Poti sa ai un salariu mare, si un apetit pentru consum mare, care sa nu iti mai lase aproape nimic pentru economisire, sau poti fi mult mai precaut in cheltuieli si chiar si la un venit mai redus sa reusesti sa economisesti ceva.

WS: Poate creste numarul investitorilor in fonduri dar si pe bursa in conditiile in care Romania ramane una dintre tarile cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor din Europa?

Citeste si:

Mihai Ion: Suntem o populatie saraca si in consecinta si dimensiunea economiilor este mai mica, sunt destul de putini romani care reusesc sa economiseasa. E clar ca trebui sa urce si veniturile pentru a vedea o crestere puternica a numarului de investituri. Totusi, activele financiare nu se formeaza doar din salarii, pot veni bani si din antreprenoriat si dezvoltarea afacerilor.

In fondurile Raiffeisen portofoliul mediu este de circa 20.000 de euro, iar durata medie de detinere este de 2 ani

WS: Care este portofoliul mediu al unui client Raiffeisen Asset Management si care este durata medie a investitiei?

Mihai Ion: In fondurile noastre durata medie de detinere este de 2 ani, in cazul persoanelor fizice. Valorea portofoliilor este probabil undeva la 20.000 – 30.000 de euro, insa media e putin relevanta: avem investitori cu cateva zeci/sute de mii de lei si clienti cu milioane de euro. Portofoliu difera foarte mult si in functie de valuta: portofoliile in euro si dolari sunt de obicei de doua ori mai mari decat cele in lei. De ce? Pentru ca cine isi permite sa economiseasca in doua sau trei valute este evident ca are o avere mai mare decat o persoana care nu isi permite sa economiseasca decat in lei.

WS: Cum vedeti competitia cu fondurile straine distribuite in Romania? Se simt amentintati administratorii romani de aceste fonduri?

Mihai Ion: Momentan nu. Intr-o piata putin sofisticata, inclinatia investitorilor catre fondurile locale este logica. Familiaritatea conteaza destul de mult in Romania: este normal sa ai incredere mai mare intr-un fond care face parte dintr-un grup bancar pe langa a carui sucursala treci de fiecare data in drum spre casa.

Pe masura insa ce clientii vor acumula o cultura financiara mai larga, cu atat mai mult expunerea lor se va emancipa fata de piata locala. N-as spune insa ca este o amenintare pentru administratorii locali, ci este o complementaritate. Pana la urma daca vom vorbi de o diversificare mai mare a plasamentelor, automat vom vorbi si despre un interes mai mare pentru investitii in ansamblu. Mai exact, nu m-as astepta sa scada volumele administratorilor locali. Vor fi pur si simplu mai multi bani alocati investitiilor, iar felia fondurilor straine va creste odata cu felia fondurilor locale.

In zona de clientela cu venituri ridicate, la Raiffeisen, se vad deja lucrurile diferit: disponibilitatea pentru diversificare globala este mult mai evidenta – vorbim de fonduri dar si pe produse structurate, expuneri pe diverse clase de active straine, pe care le facem accesibile acestui tip de clienti.

WS: Dumneavoastra in ce va investiti propriile economii?

Mihail Ion: In aproape toate produsele despre care am vorbit pana acum. Ca profil de risc eu sunt moderat: o parte din bani ii am in instrumente financiare cu venit fix (fonduri locale si obligatiuni pe maturitati lungi), apoi produse cu protectie partiala a capitalului, si intr-o pondere oarecare am si plasamente directe pe fonduri de actiuni sau actiuni individuale foarte putine. Nu merg pe pietele externe pe actiuni individuale pentru ca ar trebui un efort de analiza suplimentar.

S-ar putea sa vedem un punct interesant de intrare in piata de actiuni daca tensiunile geopolitice vor genera o scadere mai importanta in piata. Suntem pozitivi pe piata de actiuni, credem ca sunt suficiente motive de crestere

WS: Pana la sfarsitul anului pe ce ati aloca o pondere mai mare? Pe actiuni sau instrumente financiare cu venit fix?

Mihail Ion: In primul rand nu mi-as asuma un orizont de detinere atat de scurt, vorbim totusi doar de 8 luni ramase. S-ar putea sa vedem un punct interesant de intrare in piata de actiuni daca tensiunile geopolitice vor genera o scadere mai importanta in piata. Suntem pozitivi pe piata de actiuni, credem ca sunt suficiente motive de crestere. In acelasi timp nu este exclusa o corectie temporara in conditiile unor tensiuni geopolitice. Daca acestea nu ar aparea, atunci credem ca mai degraba bursa ar trebui sa creasca.

Si pe partea de fixed income mai este loc de cresteri, avand in vedere schimbarea perspectivei de rating pentru Romania de la Moody’s si asteptata reanalizare a rating-ului de catre S&P (singura agentie care inca tine Romania in non-investment grade), ce va avea loc pe 16 mai, si care ii va face pe investitori sa fie mai interesati de titlurile de stat romanesti.

Vrei sa gasesti alternative pentru economiile tale? Ai intampinat probleme atunci cand ai vrut sa investesti intr-un fond mutual sau direct pe bursa? Vrei sa stii mai multe despre piata de capital romaneasca? Inscrie-te la Forumul Pietei de Capital, conferinta organizata de wall-street.ro marti, 13 mai.