Cele cinci clase de salarizare ar urma sa includa de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut, informeaza Mediafax.

Cifrele au fost sustinute de catre ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, intr-o interventie la Romania TV, unde insa liderii confederatiilor sindicale, aflati in studiou, au aratat ca, prin acest proiect, Guvernul isi demonstreaza incompetenta si faptul ca nu cunoaste standardele ocupationale, deoarece include, de exemplu, profesia de sofer in categoria celor meseriilor necalificate, astfel ca proiectul nu va putea fi aplicat.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anuntat recent ca numarul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizarii urmand sa fie finalizat pana la sfarsitul anului.
La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a decis infiintarea unui grup de lucru care sa revizuiasca Legea salarizarii unitare, astfel incat noile prevederi sa fie aplicate incepand cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie.

Legea-cadru a salarizarii personalului platit din fonduri publice a fost aprobata in 2010, cu un esantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluarii acestui esantion a fost creata o noua ierarhie a posturilor, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu.

Citeste si:

Raportul dintre salariul minim si cel maxim in sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numarul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensatiile, primele si indemnizatiile au fost plafonate astfel incat salariul de baza sa constituie partea majoritara a castigului.

Din cauza constrangerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi insa stabilite niciodata prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare cu valoarea de referinta, astfel incat pana in prezent au fost pastrate salariile avute anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru.

In primavara anului trecut, ministrul Muncii afirma o noua Lege a salarizarii unitare ar putea fi aplicabila din 2015. In 2013, premierul Victor Ponta declara ca vrea sa modifice Legea salarizarii, incluzand in "anvelopa nationala" cheltuieli de personal pentru fiecare institutie, respectiv primarii, consilii judetene, ministere, dar si "un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, si un salariu maxim" si ca vrea ca noua Lege a salarizarii sa intre in vigoare in 2013.

Un document oficial prezentat in iunie 2013 releva ca noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorari anuale de salarii, in mod etapizat si succesiv, dar numai pentru anumiti functionari, respectiv aceia al caror salariu de incadrare este mai mic decat cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atat o suma fixa, dar si o parte variabila care va depinde de performantele profesionale individuale ale angajatilor.

In document se arata ca, prin noua lege a salarizarii pregatita de Guvern pentru anii urmatori, salariile de baza pentru fiecare clasa de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I in valoare de 800 lei, corespunzator salariul minim brut pe tara de la 1 iulie, si coeficientii de ierarhizare existenti, iar diferenta dintre doua clase de salarizare succesive va fi pasrata la 2,5%.

Sursa foto: Bancnote romanesti/Shutterstock.com